Facebook le va permite angajaţilor în regim full-time să lucreze de la distanţă inclusiv din alte ţări

Compania americană Facebook le-a oferit angajaţilor săi în regim full-time opţiunea de a lucra de la distanţă, inclusiv din alte ţări, dacă munca lor nu necesită prezenţa la birou, scrie Agerpres.

Cofondatorul şi directorul executiv al companiei, Mark Zuckerberg, a dezvăluit că el însuşi intenţionează să lucreze de la distanţă timp de încă cel puţin şase luni.

Într-o notă publicată prima dată de Wall Street Journal, Zuckerberg scrie:

“Am descoperit că munca la distanţă îmi oferă mai mult spaţiu pentru gândire pe termen lung şi mă ajută să-mi petrec mai mult timp cu familia, ceea ce mă face mai fericit şi mai productiv la muncă”.

“Am învăţat pe parcursul anului trecut că poţi să-ţi faci bine munca de oriunde şi eu sunt chiar mai optimist (şi cred) că munca de la distanţă la scară largă este posibilă, mai ales că prezenţă video de la distanţă şi realitatea virtuală continuă să se îmbunătăţească”, a subliniat Zuckerberg.

Oricum, această cea mai recentă decizie a companiei de a le permite angajaţilor săi în regim full-time să lucreze de la distanţă constituie o schimbare faţă de decizia pe care a anunţat-o în mai 2020, când compania a afirmat că le va permite doar unor angajaţi, în special celor experimentaţi, să ceară să lucreze permanent de la distanţă.

Cu toate acestea, unii angajaţi, precum cei care lucrează la centrele de date şi de hardware, vor trebui să lucreze de la birou, în condiţiile în care munca lor nu poate fi făcută de la distanţă.

Zuckerberg a adăugat că gigantul pe care îl conduce le va permite angajaţilor să ceară să lucreze de la distanţă şi din alte ţări. Aceasta le va permite angajaţilor din SUA să ceară să lucreze din Canada, iar celor din Europa să ceară să lucreze de la distanţă din Regatul Unit.

Facebook ar intenţiona să-şi redeschidă majoritatea birourilor din SUA la o capacitate de 50% până la începutul lui septembrie şi probabil să le redeschidă în totalitate în octombrie. Compania are circa 60.000 de angajaţi.

#facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.