Facebook pune profitul mai sus decât informarea corectă. Ce spune gigantul tech

04 Oct. 2021, 13:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
04 Oct. 2021, 13:38 // Bani și Afaceri //  MD Bani

O fostă manageră a companiei a acuzat gigantul de socializare Facebook că a privilegiat în repetate rânduri profitul în locul eliminării discursurilor care incită la ură și a dezinformărilor și a precizat duminică că avocații săi au depus cel puțin opt plângeri la Comisia de Valori Mobiliare și Bursă din SUA, scrie Reuters.

Duminică, în cadrul emisiunii americane „60 de minute” de la CBS, Frances Haugen, care a fost manager de produse în echipa de dezinformare civică de la Facebook, și-a dezvăluit identitatea ca denunțător care a oferit actele ce au stat la baza unei investigații a Wall Street Journal și a unei audieri în Senat pe tema daunelor aduse de Instagram adolescentelor, scrie Aleph News.

Facebook a mințit

„Au existat conflicte de interese între ceea ce era bun pentru public și ceea ce era bun pentru Facebook”, a spus ea în cursul întregului interviu de la CBS. „Iar Facebook a ales de nenumărate ori să optimizeze pentru propriile interese, cum ar fi să facă mai mulți bani.”

Potrivit lui Haugen, care anterior a lucrat la Google și Pinterest, a spus că Facebook a înșelat publicul cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea discursurilor instigatoare la ură și a dezinformării pe platforma sa.

Aceasta a continuat spunând că Facebook a fost utilizat pentru a ajuta la organizarea violențelor de la Capitoliu din 6 ianuarie, după ce compania a hotărât să dezactiveze măsurile de siguranță în urma alegerilor prezidențiale din Statele Unite.

Deși nu a considerat că cineva de la Facebook a fost „răuvoitor”, ea a crezut că stimulentele companiei au fost nepotrivite.

Facebook a respins acuzațiile

În urma conversației difuzate, Facebook a emis o declarație prin care a respins afirmațiile lui Haugen.

„Continuăm să facem îmbunătățiri semnificative pentru a combate răspândirea dezinformării și a conținutului dăunător”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Facebook, Lena Pietsch. „A sugera că încurajăm conținutul rău și că nu facem nimic este pur și simplu neadevărat”.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!