Fermierii au explodat de furie pentru că Bolea i-a trimis la plimbare: Mâine anunță proteste în toată țara

Agricultorii au anunțat că planifică să organizeze noi proteste pe drumurile naționale joi, 22 februarie, după ce întâlnirea programată pentru astăzi cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a fost amânată. Motivul principal invocat este legat de nemulțumirea lor față de mecanismul de garantare propus de Guvern, pe care îl consideră imposibil de implementat în condițiile actuale.

Alexandru Slusari, unul dintre liderii grupului de agricultori, a declarat că fermierii au discutat deja cu mai multe bănci comerciale și au constatat că propunerea Guvernului este dificil de pus în practică, în special pentru cei care au credite restructurate sau întârzieri la plată. Potrivit lui Slusari, băncile nu pot acorda noi credite fermierilor în aceste condiții, deoarece împrumuturile existente sunt considerate neperformante conform regulamentelor Băncii Naționale a Moldovei.

În plus, agricultorii se confruntă și cu reticența băncilor în ceea ce privește garanțiile oferite de Organizațiile de Dezvoltare a Agriculturii (ODA). Această situație complică și mai mult accesul fermierilor la finanțare și sprijin financiar într-un moment critic pentru sectorul agricol.

Nemulțumirea agricultorilor este tot mai evidentă, iar aceștia au anunțat că vor continua să își facă auzită vocea printr-o nouă serie de proteste, în încercarea de a atrage atenția autorităților asupra problemelor stringente cu care se confruntă sectorul agricol în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #fermieri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.