Floarea-soarelui atinge culmi istorice, dar industria de ulei pierde 66% din exporturi

Republica Moldova a înregistrat un record istoric în exporturile de floarea-soarelui, livrând 91,3 mii de tone în luna noiembrie 2024. Acest volum depășește cu mult rezultatele lunare anterioare, inclusiv cele din februarie și aprilie 2024, când exporturile s-au situat la 72-73 mii de tone lunar, potrivit analizei lui Iurie Rija de la director executiv al Asociației „Agrocereale”..

„Expansiunea exporturilor are o motivație economică clară: prețul mediu de export în noiembrie 2024 a fost de 11,35 lei/kg, de două ori mai mare decât cel din noiembrie 2023. Această creștere semnificativă a prețurilor a determinat producătorii să valorifice recoltele pe piața internațională, preferând exportul semințelor brute în detrimentul procesării locale”, a punctat Rija.

Floarea-soarelui rămâne unica cultură cu exporturi în creștere în sezonul agricol 2024/2025. Volumul exporturilor din perioada iulie-noiembrie 2024 a crescut cu 1,5 ori față de sezonul anterior. În schimb, alte culturi agricole au înregistrat scăderi semnificative ale volumelor exportate.

În noiembrie 2024, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au reluat cu un volum de 21,9 mii de tone. Cu toate acestea, performanța pe întreg sezonul iulie-noiembrie 2024 rămâne modestă, cu un total de doar 33,2 mii tone exportate, în scădere cu 66% față de aceeași perioadă din 2023.

„Motivul principal al acestui declin este stagnarea prețurilor uleiului, care au rămas la un nivel mediu de 15 lei/kg. În același timp, prețurile semințelor de floarea-soarelui au crescut semnificativ, ceea ce a redus diferența de preț între materia primă și produsul procesat la doar 3,59 lei/kg în noiembrie 2024. Această marjă redusă a făcut ca producția de ulei să devină mai puțin profitabilă”, potrivit lui Rija.

Fenomenul în care exportul semințelor brute este mai profitabil decât procesarea și vânzarea uleiului nu este unic pentru Moldova. Situații similare sunt raportate în Ucraina, România și Bulgaria. Marile uzine de procesare continuă să funcționeze la marginea rentabilității sau chiar cu pierderi, pentru a-și menține cota de piață. În schimb, uzinele mai mici sunt nevoite să își sisteze activitatea sau să se orienteze către alte culturi agricole.

Această dinamică subliniază vulnerabilitățile industriei de procesare din Moldova și necesitatea unei strategii care să sprijine competitivitatea acestui sector. Creșterea exporturilor de floarea-soarelui ca materie primă ridică întrebări despre viitorul industriei și modul în care Moldova își poate valorifica mai eficient resursele agricole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.