FMI lucrează la o platformă pentru monedele digitale ale băncilor centrale

Fondul Monetar Internaţional (FMI) lucrează la o platformă pentru monedele digitale ale băncilor centrale (CDBC) care să permită tranzacţii între ţări, a declarat luni directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

”CBDC-urile nu ar trebui să fie propuneri naţionale fragmentate… Pentru a avea tranzacţii mai eficiente şi mai echitabile avem nevoie de sisteme care conectează ţările: avem nevoie de interoperabilitate”, a declarat Georgieva la o conferinţă la care au participat băncile centrale africane, organizată la Rabat, în Maroc, potrivit Reuters.

”Din acest motiv, la FMI lucrăm la conceptul unei platforme globale CBDC”, a spus ea.

FMI doreşte ca băncile centrale să convină asupra unui cadru comun de reglementare pentru monedele digitale, care să permită interoperabilitatea globală.

Eşecul de a conveni asupra unei platforme comune ar crea un vid care ar fi probabil umplut de criptomonede, a subliniat Georgieva.

O CBDC este o monedă digitală controlată de banca centrală, în timp ce criptomonedele sunt aproape întotdeauna descentralizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Monede #bănci #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din China au început să blocheze plățile efectuate de companiile rusești prin India, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Hong Kong, intensificând controalele pentru a identifica eventuale legături cu Rusia, au declarat reprezentanți ai mediului de afaceri pentru publicația Izvestia.

Procesul de efectuare a plăților a devenit tot mai complicat, deoarece băncile analizează documentele de livrare pentru a verifica destinația mărfurilor și scopul tranzacțiilor, a explicat Alexei Razumovski, director comercial al companiei Impaya Rus. Potrivit acestuia, anterior, astfel de verificări stricte vizau transferurile prin Turcia și țările CSI, însă acum au fost extinse la alte regiuni.

Ilona Gorșeneva-Doluț, reprezentantă a organizației „Sprijin pentru Rusia” în China, a confirmat aceste informații, menționând că băncile cer ca mărfurile să fie livrate exclusiv în țările din care provin fondurile. Controlul strict este o măsură de precauție pentru a evita sancțiunile secundare, a explicat Ekaterina Kizevici, director general al companiei Atvira și expert în comerț internațional.

Alexei Poroșin, directorul general al companiei Prima Grup, a avertizat că băncile chineze aplică aceste restricții în perspectiva revenirii lui Donald Trump la putere în 2025. El a amintit că Trump a inițiat un „război comercial” împotriva Chinei, iar băncile locale evită orice acțiuni care ar putea atrage sancțiuni suplimentare din partea noii administrații americane.

Totuși, există încă metode de a efectua plăți către China. Printre acestea se numără tranzacțiile directe între băncile regionale din Rusia și cele chineze, precum și plățile efectuate prin Malaysia sau Indonezia. Cea mai sigură opțiune rămâne utilizarea filialelor băncilor rusești din China, a explicat Kizevici. Aceste transferuri durează doar 2-3 zile și implică o comision fix de 4%, însă necesită deschiderea unui cont în filialele respective.

Această situație survine pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina, care au început să creeze dificultăți în procesarea plăților încă din 2022. Din decembrie 2023, băncile din „țările prietenoase” au intensificat restricțiile în urma unui decret al președintelui SUA, care amenință instituțiile financiare străine cu sancțiuni pentru colaborarea cu entități rusești aflate pe lista neagră.