FMI şi-a înrăutățit previziunile privind creşterea economiei Republicii Moldova

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit uşor previziunile privind creşterea economiei globale, marţi, spunând că economia s-a dovedit ”surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor politicii monetare.

FMI se aşteaptă acum la o creştere globală de 3,2% în 2024, cu o îmbunătăţire modestă de 0,1 puncte procentuale faţă de previziunile sale anterioare din ianuarie şi în conformitate cu proiecţia de creştere pentru 2023.

Creşterea est aşteptată să se extindă în acelaşi ritm de 3,2% în 2025.

Economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că datele sugerează că economia globală se îndreaptă către ”o aterizare lină”, în urma unui şir de crize economice, şi că riscurile la adresa perspectivelor sunt acum în mare măsură echilibrate.

”În ciuda previziunilor sumbre, economia globală rămâne remarcabil de rezistentă, cu creşterea constantă şi inflaţia încetinind aproape la fel de repede cum a accelerat”, a spus el într-o postare pe blog.

Creşterea va fi condusă de economiile avansate, SUA depăşind deja tendinţa anterioară pandemiei de Covid-19 şi zona euro dând semne puternice de redresare.

Dar perspectivele mai slabe din China şi din alte economii emergente mari ar putea afecta partenerii comerciali globali, se arată în raport.

China printre riscurile esenţiale cheie

China, a cărei economie rămâne slăbită de o scădere a pieţei sale imobiliare, a fost menţionată printre o serie de potenţiale riscuri de declin cu care se confruntă economia globală.

De asemenea, au fost incluse creşteri ale preţurilor determinate de preocupări geopolitice, tensiuni comerciale, o divergenţă în direcţiile dezinflaţiei între marile economii şi rate ale dobânzilor ridicate prelungite.

Politica fiscală mai laxă, încetinirea inflaţiei şi progresele în inteligenţa artificială au fost citate ca potenţiali factori de creştere.

Băncile centrale sunt acum urmărite îndeaproape pentru un semnal cu privire la viitoarea cale a inflaţiei, existând opinii divergente de ambele părţi ale Atlanticului cu privire la momentul în care Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană vor reduce dobânzile.

FMI anticipează că inflaţia globală va încetini de la o medie anuală de 6,8% în 2023 la 5,9% în 2024 şi 4,5% în 2025, economiile avansate revenind la ţintele de inflaţie mai devreme decât economiile de pieţe emergente şi în curs de dezvoltare.

”Pe măsură ce economia globală se apropie de o aterizare uşoară, prioritatea pe termen scurt pentru băncile centrale este de a se asigura că inflaţia încetineşte fără probleme, nici prin relaxarea prematură a politicilor, nici prin întârzierea prea mult timp şi provocând depăşiri ale ţintei”, a spus Gourinchas.

”În acelaşi timp, pe măsură ce băncile centrale adoptă o atitudine mai puţin restrictivă, se impune o reînnoire a punerii în aplicare a consolidării fiscale pe termen mediu, pentru a reface spaţiul de manevră bugetară şi al investiţiilor prioritare şi pentru a asigura sustenabilitatea datoriei”, a adăugat el.

În ciuda perspectivelor mai optimiste de marţi, creşterea globală rămâne scăzută în raport cu standardele istorice, în parte din cauza creşterii slabe a productivităţii şi a creşterii fragmentării geopolitice.

Prognoza FMI pe cinci ani prevede o creştere economică globală de 3,1%, cel mai redus ritm din ultimele decenii.

În ceea ce privește economia Republicii Moldova, fondul estimează o creștere de 2,6% în 2024 şi de 4,8% în 2025. În prognoza anterioară FMI estima o majorare de 4,3% în anul curent, iar pentru 2025 – 4,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale în România, Victor Ponta ar fi singurul candidat capabil să-l învingă pe George Simion într-un tur doi, arată cel mai recent sondaj realizat de Sociopol. Potrivit directorului institutului, Mirel Palada, configurația electorală pare deja bine conturată, iar șansele ca trendul să se schimbe până la finalul campaniei sunt minime.

Potrivit presei române, sondajul indică o prezență relativ scăzută la urne, estimată la doar 54% din populația cu drept de vot, dintre care doar o mică parte este încă nehotărâtă. Această stabilitate a opțiunilor electorale, coroborată cu apropierea sărbătorilor pascale, face improbabilă o schimbare majoră în clasamentul preferințelor alegătorilor.

George Simion conduce în continuare clasamentul cu un avans considerabil, însă Victor Ponta reușește să se impună ca principalul contracandidat. Fostul premier beneficiază atât de sprijinul unei mari părți a electoratului PSD, cât și de un segment suveranist, ceea ce îi oferă un avantaj strategic în turul al doilea.

„Simion este confortabil pe primul loc, dar Ponta e singurul care depășește 20% în turul întâi și poate aduna suficiente voturi pentru a-l învinge în turul doi”, a declarat Mirel Palada la România TV.

Nicușor Dan, considerat inițial o opțiune puternică, este tras în jos de un electorat progresist fragmentat, în special de ascensiunea Elenei Lasconi, care reușește să capteze circa 10% din preferințele alegătorilor.

Crin Antonescu, susținut formal de alianța PSD-PNL, pare să nu convingă baza electorală comună a celor două partide. Mulți dintre susținătorii lor migrează fie către Nicușor Dan, fie către Victor Ponta, ceea ce slăbește poziția candidatului de compromis.

Potrivit lui Palada, cheia turului doi o reprezintă votul pesediștilor: „Dacă Ponta e în turul doi, alegătorii PSD vor vota cu al lor. Dacă ajunge un progresist, aceștia se vor orienta spre Simion, cu care împărtășesc valori mai apropiate decât cu progresiștii.”

Așadar, doar Victor Ponta are capacitatea de a coaliza un electorat suficient de larg pentru a-l învinge pe Simion. Restul candidaților, chiar dacă reușesc o mobilizare surpriză, nu pot asigura transferul necesar de voturi în turul decisiv.

Un alt factor important este dezinteresul crescut pentru politică în perioada sărbătorilor. „Oamenii se pregătesc de Paște, nu de alegeri. Campania va avea eficiență scăzută, atât din partea alegătorilor, cât și din partea activiștilor”, a mai spus Palada.

Amintim că Victor Ponta recent a fost la Chișinău și a declarat că, dintre numeroasele proiecte de sprijin oferite Republicii Moldova în perioada mandatului său de prim-ministru, cele mai apropiate de sufletul său rămân investițiile în grădinițe și sprijinul acordat maternității din Chișinău, subliniind că adevărata frăție dintre România și Moldova se măsoară prin îmbunătățirea concretă a vieții oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului, nu prin simboluri politice sau festivisme.