Fosta șefă a unui fond de pensii din România, propusă în organul de conducere al celei mari bănci din Moldova

MAIB, cea mai importantă instituție de credit din Republica Moldova, vine cu repartizări de cash către acționari în acest an, având o rată de distribuție de 38% pentru anii 2021-2023. Adunarea Generală a Acționarilor băncii MAIB, de la Chișinău, a fost convocată pentru data de 19 iunie, pe ordinea de zi figurând și votul pentru componența Consiliului instituției de credit.

Pentru cele 7 locuri în board sunt exprimate 8 candidaturi, între care și 5 ale unor actuali membri pentru prelungirea mandatelor. Printre aceștia se numără Vytautas Plunksnis, președintele în exercițiu, vicepreședintele Victor Miculeț, Natalia Vrabie, Konrad Kozik și Vasile Tofan.

Noutatea vine odată cu propunerea unei noi candidaturi din România, Andreea Pipernea, fost CEO la NN Pensii și cu experiență anterioară în funcții executive la Citibank, Erste, RBS și ABN Amro. Alți doi candidați propuși sunt Nigel Verdon, antreprenor în domeniul tehnologiei financiare, și Maksym Kuznetsov, expert în investiții și director de investiții la Horizon Capital.

Aceste decizii vin în contextul planurilor băncii de listare la Bursa de Valori București (BVB), marcând un pas semnificativ în direcția consolidării și internaționalizării MAIB.

Stay tuned pentru mai multe actualizări pe măsură ce evenimentul se apropie și deciziile sunt luate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #banca #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei și șrot de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o scădere dramatică în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, marcând un antirecord istoric și reflectând colapsul industriei de procesare. Potrivit unei analize semnate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, situația este fără precedent și pune în pericol întreg lanțul agroindustrial național.

În primele zece luni ale sezonului curent, Moldova a exportat doar 18.120 tone de ulei de floarea-soarelui, comparativ cu 183.807 tone în sezonul precedent – o reducere de peste 90%. Veniturile din exporturi au scăzut cu 85%, ajungând la doar 411 milioane lei, față de 2,7 miliarde lei în 2023 și 4,4 miliarde lei în 2022.

În paralel, exporturile de floarea-soarelui brută au atins un volum record de peste 532.000 tone, indicând că procesarea locală a fost abandonată în favoarea exportului de materie primă.

Analiza identifică mai mulți factori-cheie care au dus la prăbușirea industriei: prețul ridicat al materiei prime vs. prețul mic al produsului finit, importuri licențiate de floarea-soarelui la prețuri mai competitive, refuzul fermierilor de a vinde din cauza termenelor lungi de plată ale procesatorilor și lipsa unor politici coerente de sprijin pentru sector.

În 2025, lider la exportul de ulei este SRL „Global Farming International”, cu 8.843 tone livrate, urmat de GT „Osadciuc Victor” și „Vi Oil Agro” SRL. Marile companii procesatoare, precum „FLOAREA SOARELUI” SA și „AGROFLORIS-NORD”, nu au realizat niciun export în acest sezon.

Principala destinație a uleiului moldovenesc este Olanda (5.718 tone), urmată de Italia (3.615 tone). România, lider absolut în 2023, a importat doar 988 tone, iar Egiptul – deloc.

Prețul mediu de export al uleiului a crescut la 22,7 lei/kg (față de 14,7 lei/kg în sezonul anterior), dar nu suficient pentru a face procesarea rentabilă. Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Germania (27,3 lei/kg) și Austria (26,9 lei/kg).

Exporturile de șrot de floarea-soarelui au scăzut cu 91%, ajungând la doar 14.211 tone (vs. 155.148 tone în 2023), iar veniturile au scăzut cu peste 700 milioane lei. Doar două companii – „Global Farming International” și „Vi Oil Agro” – au realizat exporturi de șrot în 2025.

Potrivit lui Iurie Rija, declinul procesării industriale afectează în lanț agricultura, zootehnia și balanța comercială a țării, iar exporturile actuale sunt doar un ecou rezidual al unui sector cândva activ. Fără o relansare urgentă și sprijin guvernamental, Moldova riscă să dispară din piața regională a produselor agroprocesate, rămânând doar un exportator de materie primă.