Fosta șefă a unui fond de pensii din România, propusă în organul de conducere al celei mari bănci din Moldova

MAIB, cea mai importantă instituție de credit din Republica Moldova, vine cu repartizări de cash către acționari în acest an, având o rată de distribuție de 38% pentru anii 2021-2023. Adunarea Generală a Acționarilor băncii MAIB, de la Chișinău, a fost convocată pentru data de 19 iunie, pe ordinea de zi figurând și votul pentru componența Consiliului instituției de credit.

Pentru cele 7 locuri în board sunt exprimate 8 candidaturi, între care și 5 ale unor actuali membri pentru prelungirea mandatelor. Printre aceștia se numără Vytautas Plunksnis, președintele în exercițiu, vicepreședintele Victor Miculeț, Natalia Vrabie, Konrad Kozik și Vasile Tofan.

Noutatea vine odată cu propunerea unei noi candidaturi din România, Andreea Pipernea, fost CEO la NN Pensii și cu experiență anterioară în funcții executive la Citibank, Erste, RBS și ABN Amro. Alți doi candidați propuși sunt Nigel Verdon, antreprenor în domeniul tehnologiei financiare, și Maksym Kuznetsov, expert în investiții și director de investiții la Horizon Capital.

Aceste decizii vin în contextul planurilor băncii de listare la Bursa de Valori București (BVB), marcând un pas semnificativ în direcția consolidării și internaționalizării MAIB.

Stay tuned pentru mai multe actualizări pe măsură ce evenimentul se apropie și deciziile sunt luate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #banca #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.