Fosta șefă a unui fond de pensii din România, propusă în organul de conducere al celei mari bănci din Moldova

MAIB, cea mai importantă instituție de credit din Republica Moldova, vine cu repartizări de cash către acționari în acest an, având o rată de distribuție de 38% pentru anii 2021-2023. Adunarea Generală a Acționarilor băncii MAIB, de la Chișinău, a fost convocată pentru data de 19 iunie, pe ordinea de zi figurând și votul pentru componența Consiliului instituției de credit.

Pentru cele 7 locuri în board sunt exprimate 8 candidaturi, între care și 5 ale unor actuali membri pentru prelungirea mandatelor. Printre aceștia se numără Vytautas Plunksnis, președintele în exercițiu, vicepreședintele Victor Miculeț, Natalia Vrabie, Konrad Kozik și Vasile Tofan.

Noutatea vine odată cu propunerea unei noi candidaturi din România, Andreea Pipernea, fost CEO la NN Pensii și cu experiență anterioară în funcții executive la Citibank, Erste, RBS și ABN Amro. Alți doi candidați propuși sunt Nigel Verdon, antreprenor în domeniul tehnologiei financiare, și Maksym Kuznetsov, expert în investiții și director de investiții la Horizon Capital.

Aceste decizii vin în contextul planurilor băncii de listare la Bursa de Valori București (BVB), marcând un pas semnificativ în direcția consolidării și internaționalizării MAIB.

Stay tuned pentru mai multe actualizări pe măsură ce evenimentul se apropie și deciziile sunt luate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #banca #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.