Fosta șefă a unui fond de pensii din România, propusă în organul de conducere al celei mari bănci din Moldova

MAIB, cea mai importantă instituție de credit din Republica Moldova, vine cu repartizări de cash către acționari în acest an, având o rată de distribuție de 38% pentru anii 2021-2023. Adunarea Generală a Acționarilor băncii MAIB, de la Chișinău, a fost convocată pentru data de 19 iunie, pe ordinea de zi figurând și votul pentru componența Consiliului instituției de credit.

Pentru cele 7 locuri în board sunt exprimate 8 candidaturi, între care și 5 ale unor actuali membri pentru prelungirea mandatelor. Printre aceștia se numără Vytautas Plunksnis, președintele în exercițiu, vicepreședintele Victor Miculeț, Natalia Vrabie, Konrad Kozik și Vasile Tofan.

Noutatea vine odată cu propunerea unei noi candidaturi din România, Andreea Pipernea, fost CEO la NN Pensii și cu experiență anterioară în funcții executive la Citibank, Erste, RBS și ABN Amro. Alți doi candidați propuși sunt Nigel Verdon, antreprenor în domeniul tehnologiei financiare, și Maksym Kuznetsov, expert în investiții și director de investiții la Horizon Capital.

Aceste decizii vin în contextul planurilor băncii de listare la Bursa de Valori București (BVB), marcând un pas semnificativ în direcția consolidării și internaționalizării MAIB.

Stay tuned pentru mai multe actualizări pe măsură ce evenimentul se apropie și deciziile sunt luate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consiliu #banca #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer ajustarea salariului pentru bugetari la rata inflației. Sindicaliștii atrag atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință salariale de la 2200 lei la 2400 lei aplicabilă doar unui număr limitat de angajați. În schimb, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru majoritatea salariaților din sectorul bugetar, inclusiv cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI și ai sistemului penitenciar, rămâne neschimbată.

CNSM subliniază că această abordare contravine legii, care prevede reexaminarea anuală a valorii de referință și ajustarea acesteia cel puțin la nivelul inflației. În acest context, sindicatele solicită majorarea valorii de 2500 lei cu minimum 6,8%, corespunzător ratei inflației prognozate pentru anul 2025.

Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea față de propunerea Guvernului de stabilire a salariului minim la 6300 de lei în 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar coborî la 39,1%, mult sub pragurile recomandate la nivel european. Sindicaliștii cer respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median.

Potrivit CNSM, salariul minim propus nu acoperă necesitățile de bază ale salariaților și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat. Estimările pentru 2026 indică necesitatea unor alocări suplimentare de circa 2,79 miliarde de lei pentru susținerea sistemului de pensii.