FOTO Peste 35 000 de oameni au fost prezenți în aceste zile la „Festivalul Tradițiilor Românești”, la Chișinău

Trei zile de tradiții românești au adus toate regiunile României în inima Republicii Moldova, în cadrul celui mai mare eveniment destinat promovării artei populare românești în Chișinău. Cântecele, dansul și multă voie bună au însoțit atelierele meșterilor populari, de pe ambele maluri ale Prutului, care i-au apropiat pe vizitatorii festivalului de rădăcinile României.

Prezența marilor artiști precum Loredana, Nicolae Furdui Iancu, Mioara Velicu, dar și Surorile Osoianu, a încins atmosfera pentru oaspeții festivalului care au dansat hore și au savurat spectacole de neuitat. Festivalul a fost prezentat de doi artiști cunoscuți: unul al scenei – Aurelian Temișan, și celălalt, al olăritului – Daniel Leș.

Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, prezent în aceste zile la festival, a declarat că munca și efortul meșterilor de a păstra vii aceste tradiții sunt un lucru sfânt și este de datoria noastră să îi sprijinim să ducă mai departe aceste meșteșuguri străvechi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Mă bucur că un număr așa mare de oameni a fost alături de noi, acest lucru ne demonstrează că lucrurile care ne unesc dăinuie peste timp”, a mai spus secretarul de stat din cadrul Guvernului Romaniei.

Printre participanții la eveniment s-au numărat și înalți oficiali precum Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul României la Chișinău, Înaltpreasfințitul Petru, mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, dar și primari din România și Republica Moldova.

Festivalul Tradițiilor Românești a deschis „Programul aniversar Ciprian Porumbescu la Chișinău”, inițiat și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Iohannis.

#cultura #festival #traditii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.