FOTO Peste 35 000 de oameni au fost prezenți în aceste zile la „Festivalul Tradițiilor Românești”, la Chișinău

Trei zile de tradiții românești au adus toate regiunile României în inima Republicii Moldova, în cadrul celui mai mare eveniment destinat promovării artei populare românești în Chișinău. Cântecele, dansul și multă voie bună au însoțit atelierele meșterilor populari, de pe ambele maluri ale Prutului, care i-au apropiat pe vizitatorii festivalului de rădăcinile României.

Prezența marilor artiști precum Loredana, Nicolae Furdui Iancu, Mioara Velicu, dar și Surorile Osoianu, a încins atmosfera pentru oaspeții festivalului care au dansat hore și au savurat spectacole de neuitat. Festivalul a fost prezentat de doi artiști cunoscuți: unul al scenei – Aurelian Temișan, și celălalt, al olăritului – Daniel Leș.

Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, prezent în aceste zile la festival, a declarat că munca și efortul meșterilor de a păstra vii aceste tradiții sunt un lucru sfânt și este de datoria noastră să îi sprijinim să ducă mai departe aceste meșteșuguri străvechi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Mă bucur că un număr așa mare de oameni a fost alături de noi, acest lucru ne demonstrează că lucrurile care ne unesc dăinuie peste timp”, a mai spus secretarul de stat din cadrul Guvernului Romaniei.

Printre participanții la eveniment s-au numărat și înalți oficiali precum Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul României la Chișinău, Înaltpreasfințitul Petru, mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, dar și primari din România și Republica Moldova.

Festivalul Tradițiilor Românești a deschis „Programul aniversar Ciprian Porumbescu la Chișinău”, inițiat și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Iohannis.

#cultura #festival #traditii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026, prezentat drept unul „echilibrat” și orientat spre familii, copii și persoane în etate. Dincolo de mesajul oficial, cifrele arată însă o dependență tot mai mare a sistemului social de banii din bugetul de stat și presiuni structurale care se adâncesc.

Pentru anul 2026, Bugetul asigurărilor sociale de stat este stabilit la 51,45 miliarde de lei, fără deficit pe hârtie. În realitate, peste 19 miliarde de lei – aproape 37% din total – vin direct din transferuri de la bugetul de stat, ceea ce confirmă că sistemul de asigurări sociale nu se mai autosusține din contribuții.

Cea mai mare parte a banilor, circa 66,5% din cheltuieli, merge către pensii și alte prestații pentru persoane în etate – 34,18 miliarde de lei. Practic, două treimi din bugetul social sunt consumate de pensii, într-un context în care numărul contribuabililor scade, iar populația îmbătrânește accelerat.

Guvernul promite indexarea pensiilor cu 6,8% de la 1 aprilie 2026, însă majorarea vine pe fondul unor costuri tot mai mari pentru buget, acoperite nu din contribuții, ci din bani publici redistribuiți din alte domenii.

Pentru familii și copii sunt prevăzute aproximativ 5 miliarde de lei, iar pentru persoanele cu dizabilități – aproape 6 miliarde de lei, sume în creștere față de anii precedenți. În total, peste 98% din cheltuielile BASS sunt prestații sociale, lăsând extrem de puțin spațiu pentru reforme structurale sau stimulente care să reducă presiunea pe termen lung.

La capitolul venituri, contribuțiile de asigurări sociale sunt estimate la doar 31,3 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi obligațiile sistemului. Diferența este acoperită din bugetul de stat, adică din împrumuturi și alte venituri fiscale, ceea ce mută presiunea de pe sistemul social direct pe finanțele publice.

În esență, Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 confirmă o tendință tot mai clară: mai mulți beneficiari, mai puțini contributori și un stat obligat să acopere golurile cu miliarde de lei anual, în lipsa unor reforme care să stabilizeze sistemul pe termen lung.