Gavrilița admite că Gazprom ne-ar putea închide robinetul la gaz. Un nou, dar vechi scenariu - stare de urgență

O nouă stare de urgență ar putea fi declarată în Republica Moldova în eventualitatea în care Gazprom nu acceptă propunerea Chișinăului privind amânarea plăților pentru gazul consumat. Premierul Natalia Gavrilița spune că scenariul este examinat pe platforma Comisiei pentru Situații Excepționale, astfel încât acoperirea restanțelor față de concernul rus să aibă loc prin metode la care Executivul nu poate recurge în afara stării de urgență, scrie Realitatea.md.

Premierul Natalia Gavrilița recunoaște că Moldovagaz este în incapacitatea de a acumula până la data de 20 ianuarie suma necesară pentru a ne onora obligațiunile contractule față de Gazprom.

„Moldovagaz estimează că va avea un deficit de lichidități de 30 de milioane de dolari. Guvernul împreună cu Moldovagaz pe platforma Comisiei Situații Excepționale a discutat opțiunile. Moldovagaz a încercat să acceseze împrumuturi pe piață, am discutat despre posibilitatea amânării plăților pentru Energocom, posibilitatea amânării TVA și oricum rămâne o anumită sumă. Suntem în discuții cu Gazprom ca aceste devieri financiare negative să fie acceptate până la o revizuire regulamentară a tarifelor. Nu știm care va fi răspunsul Gazpromului, de aceea suntem gata pentru toate scenariile”, a spus Natalia Gavrilița.

Potrivit acordului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite până la data de 20 a fiecărei luni atât plățile pentru luna precedentă, cât și 50% din plățile pentru gazul consumat în luna curentă. În caz contrar, concernul rus poate dispune sistarea livrării gazului timp de 48 de ore.

„Vom veni, inclusiv, cu declararea stării de urgență și măsuri țintite care nu pot fi luate în context obișnuit pentru a acoperi acest deficit de lichidități în mod corect și transparent”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Potrivit legii, starea de urgență poate fi declarată de către Parlamentul cu voturile a cel puțin 51 de deputați la propunerea Guvernului sau a președintelui Republicii Moldova.

#stare de urgenta #Gazprom #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.