Gavrilița admite că Gazprom ne-ar putea închide robinetul la gaz. Un nou, dar vechi scenariu - stare de urgență

O nouă stare de urgență ar putea fi declarată în Republica Moldova în eventualitatea în care Gazprom nu acceptă propunerea Chișinăului privind amânarea plăților pentru gazul consumat. Premierul Natalia Gavrilița spune că scenariul este examinat pe platforma Comisiei pentru Situații Excepționale, astfel încât acoperirea restanțelor față de concernul rus să aibă loc prin metode la care Executivul nu poate recurge în afara stării de urgență, scrie Realitatea.md.

Premierul Natalia Gavrilița recunoaște că Moldovagaz este în incapacitatea de a acumula până la data de 20 ianuarie suma necesară pentru a ne onora obligațiunile contractule față de Gazprom.

„Moldovagaz estimează că va avea un deficit de lichidități de 30 de milioane de dolari. Guvernul împreună cu Moldovagaz pe platforma Comisiei Situații Excepționale a discutat opțiunile. Moldovagaz a încercat să acceseze împrumuturi pe piață, am discutat despre posibilitatea amânării plăților pentru Energocom, posibilitatea amânării TVA și oricum rămâne o anumită sumă. Suntem în discuții cu Gazprom ca aceste devieri financiare negative să fie acceptate până la o revizuire regulamentară a tarifelor. Nu știm care va fi răspunsul Gazpromului, de aceea suntem gata pentru toate scenariile”, a spus Natalia Gavrilița.

Potrivit acordului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite până la data de 20 a fiecărei luni atât plățile pentru luna precedentă, cât și 50% din plățile pentru gazul consumat în luna curentă. În caz contrar, concernul rus poate dispune sistarea livrării gazului timp de 48 de ore.

„Vom veni, inclusiv, cu declararea stării de urgență și măsuri țintite care nu pot fi luate în context obișnuit pentru a acoperi acest deficit de lichidități în mod corect și transparent”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Potrivit legii, starea de urgență poate fi declarată de către Parlamentul cu voturile a cel puțin 51 de deputați la propunerea Guvernului sau a președintelui Republicii Moldova.

#stare de urgenta #Gazprom #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.