Gavrilița admite că Gazprom ne-ar putea închide robinetul la gaz. Un nou, dar vechi scenariu - stare de urgență

O nouă stare de urgență ar putea fi declarată în Republica Moldova în eventualitatea în care Gazprom nu acceptă propunerea Chișinăului privind amânarea plăților pentru gazul consumat. Premierul Natalia Gavrilița spune că scenariul este examinat pe platforma Comisiei pentru Situații Excepționale, astfel încât acoperirea restanțelor față de concernul rus să aibă loc prin metode la care Executivul nu poate recurge în afara stării de urgență, scrie Realitatea.md.

Premierul Natalia Gavrilița recunoaște că Moldovagaz este în incapacitatea de a acumula până la data de 20 ianuarie suma necesară pentru a ne onora obligațiunile contractule față de Gazprom.

„Moldovagaz estimează că va avea un deficit de lichidități de 30 de milioane de dolari. Guvernul împreună cu Moldovagaz pe platforma Comisiei Situații Excepționale a discutat opțiunile. Moldovagaz a încercat să acceseze împrumuturi pe piață, am discutat despre posibilitatea amânării plăților pentru Energocom, posibilitatea amânării TVA și oricum rămâne o anumită sumă. Suntem în discuții cu Gazprom ca aceste devieri financiare negative să fie acceptate până la o revizuire regulamentară a tarifelor. Nu știm care va fi răspunsul Gazpromului, de aceea suntem gata pentru toate scenariile”, a spus Natalia Gavrilița.

Potrivit acordului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite până la data de 20 a fiecărei luni atât plățile pentru luna precedentă, cât și 50% din plățile pentru gazul consumat în luna curentă. În caz contrar, concernul rus poate dispune sistarea livrării gazului timp de 48 de ore.

„Vom veni, inclusiv, cu declararea stării de urgență și măsuri țintite care nu pot fi luate în context obișnuit pentru a acoperi acest deficit de lichidități în mod corect și transparent”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Potrivit legii, starea de urgență poate fi declarată de către Parlamentul cu voturile a cel puțin 51 de deputați la propunerea Guvernului sau a președintelui Republicii Moldova.

#stare de urgenta #Gazprom #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții