Gavrilița admite că Gazprom ne-ar putea închide robinetul la gaz. Un nou, dar vechi scenariu - stare de urgență

O nouă stare de urgență ar putea fi declarată în Republica Moldova în eventualitatea în care Gazprom nu acceptă propunerea Chișinăului privind amânarea plăților pentru gazul consumat. Premierul Natalia Gavrilița spune că scenariul este examinat pe platforma Comisiei pentru Situații Excepționale, astfel încât acoperirea restanțelor față de concernul rus să aibă loc prin metode la care Executivul nu poate recurge în afara stării de urgență, scrie Realitatea.md.

Premierul Natalia Gavrilița recunoaște că Moldovagaz este în incapacitatea de a acumula până la data de 20 ianuarie suma necesară pentru a ne onora obligațiunile contractule față de Gazprom.

„Moldovagaz estimează că va avea un deficit de lichidități de 30 de milioane de dolari. Guvernul împreună cu Moldovagaz pe platforma Comisiei Situații Excepționale a discutat opțiunile. Moldovagaz a încercat să acceseze împrumuturi pe piață, am discutat despre posibilitatea amânării plăților pentru Energocom, posibilitatea amânării TVA și oricum rămâne o anumită sumă. Suntem în discuții cu Gazprom ca aceste devieri financiare negative să fie acceptate până la o revizuire regulamentară a tarifelor. Nu știm care va fi răspunsul Gazpromului, de aceea suntem gata pentru toate scenariile”, a spus Natalia Gavrilița.

Potrivit acordului semnat cu Gazprom, Republica Moldova s-a angajat să achite până la data de 20 a fiecărei luni atât plățile pentru luna precedentă, cât și 50% din plățile pentru gazul consumat în luna curentă. În caz contrar, concernul rus poate dispune sistarea livrării gazului timp de 48 de ore.

„Vom veni, inclusiv, cu declararea stării de urgență și măsuri țintite care nu pot fi luate în context obișnuit pentru a acoperi acest deficit de lichidități în mod corect și transparent”, a mai spus Natalia Gavrilița.

Potrivit legii, starea de urgență poate fi declarată de către Parlamentul cu voturile a cel puțin 51 de deputați la propunerea Guvernului sau a președintelui Republicii Moldova.

#stare de urgenta #Gazprom #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.