Gavrilița anunță prăpădul! În câteva zile vom afla cu cât vor crește tarifele la căldură și gaz

În debutul ședinței Guvernului premierul Natalia Gavrilița a spus că în câteva zile la ANRE urmează să aibă loc ședința unde vor fi decise majorările tarifelor la gaz și căldură.

„Vă rog să avem o comunicare eficientă cu oamenii”, a spus premierul.

Locuitorii Capitaliei ar urma să achite cu 200 de lei mai mult pentru căldură, dacă ANRE va da curs solicitării Termoelectrica de a majora tariful pentru o Gigacalaorie. Termoelectrica solicită un tarif de 2367 de lei pentru Gcal fără TVA. Compania își justifică solicitarea prin scumpirea gazului, respectiv majorarea cheltuielilor.

În ceea ce privește tarifele la metan, Moldovagaz a depus o solicitare la ANRE în data de 1 iulie pentru majorarea tarifului la 24,45 de lei (cu TVA) urmare a devierilor financiare care au ajuns la 2,5 miliarde de lei. În prezent, consumatorii casnici achită 18,62 de lei pentru metrul cub de gaz consumat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tarif #gavrilita #gaz #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.