Gavrilița cu o falcă în cer și una pe pământ: Avem un ghem de reglementări birocratice. E de râs și de plâns

Premierul Natalia Gavrilița s-a arătat nemulțumită de birocrația care sufocă mediul de afaceri din Republica Moldova. „Avem un ghem de reglementări birocratice”

„E de râs și de plâns la câte reglementări birocratice avem în Republica Moldova. Vreau ca fiecare ministru să ia în serios această sarcină. Avem un ghem de reglementări birocratice care au fost create pentru a scoate din oameni anumite plăți. Pentru a dezlega acest ghem este nevoie de efortul mai multor instituții. Am citit articolul lui David Smith. El povestește prin ce trebuie să treacă un antreprenor pentru a achita taxa de publicitate de 90 de lei. De 3 ori a trebuit să meargă la Academia de poliție și de 2 ori la ASP. Și exemple sunt mai multe. Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, a declarat Natalia Gavrilița în debutul ședinței Guvernului, care i-a spus lui Gaibu ca până la sfârșitul lunii septembrie vrea să vadă primele rezultate.

Drept răspuns, ministrul Gaibu a spus că în prezent se discută cu Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal. „Este vorba de autorizările de lucru unde trebuie să se implice toate ministerele”.

#gaibu #gavrilita #minister

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie