Gazprom, ținut în șah! Spînu dă asigurări că vom cumpăra gaz din Azerbaidjan

Moldova are șanse să procure gaze din Azerbaidjan. Este real, în sfârșit, să avem diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz și acest lucru se va întâmpla mai devreme sau mai târziu. Eu nu am să dau termen, dar vă garantez că în următorii ani, Republica Moldova va avea surse diversificate de gaz. S-ar putea și anul acesta, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cutia neagră”.

Spînu a afirmat că autoritățile sunt în discuții cu colegii din Azerbaidjan.

„Căutăm alternative, inclusiv pentru depozitarea din această vară, pe care o planificăm. Piața este foarte dinamică. Vedem că în ultimele două săptămâni, avem o tendință pozitivă, prețurile au început să scadă”, a precizat Andrei Spînu.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%. Iar tariful pe care îl achită consumatorii casnici e de 17,62 le metrul cub.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În data de 7 aprilie, Paramentul a votat modificarea legii gazelor care prevede asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Legea prevede și crearea rezervelor de gaz. În proiect este reglementată obligativitatea furnizorului de ultima opțiune de a stoca, în una din țările vecine, rezerve de gaze naturale, într-un volum suficient pentru o perioadă de două luni de iarnă. În caz contrar vor fi pasibili sancționării.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Azerbaidjan #Spînu #gaz #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.