Germania avertizează: criza gazului seamănă cu prăbuşirea Lehman - eveniment ce a dus la criza din 2008

Germania a avertizat că măsurile Rusiei de reducere a livrărilor de gaze naturale în Europa riscă să declanşeze un colaps pe pieţele energetice, făcând o paralelă cu rolul Lehman Brothers în declanşarea crizei financiare.

În condiţiile în care furnizorii de energie acumulează pierderi, fiind forţaţi să acopere volume la preţuri ridicate, există riscul unui efect de propagare pentru utilităţile locale şi clienţii acestora, inclusiv consumatori şi întreprinderi, a declarat joi ministrul economiei, Robert Habeck, după ce a ridicat nivelul de risc pentru gazele naturale din ţară la a doua cea mai ridicată fază de „alarmă”.

„Dacă acest minus devine atât de mare încât nu-l mai pot transporta, întreaga piaţă riscă să se prăbuşească la un moment dat”, a declarat Habeck la o conferinţă de presă la Berlin, convocată la scurt timp. „Aşadar, un efect Lehman în sistemul energetic”.

Cea mai mare economie a Europei se confruntă cu perspectiva fără precedent ca întreprinderile şi consumatorii să rămână fără energie. Timp de luni de zile, preşedintele rus Vladimir Putin a redus treptat livrările, ca represalii aparente la sancţiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina. Impasul a escaladat săptămâna trecută, după tăieri abrupte ale principalei legături de gaz către Germania, punând în pericol rezervele pentru iarnă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Germania #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.