Gigantul energetic Gazprom anulează plata dividentelor. Nivelul de coșmar la care s-a prăbușit profitul monopolului rus

Gigantul energetic rus Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, a anunţat marţi că în 2022 profitul său net a scăzut cu peste 40%, până la 1.266 miliarde ruble (15,77 miliarde dolari), de la 2.093 miliarde ruble în 2021.

În aceste condiţii, consiliul de administraţie al grupului controlat de statul rus a decis să nu mai plătească dividende pentru întregul an 2022, după ce în toamna anului trecut a plătit un dividend interimar de 1.208 miliarde ruble (15 miliarde de dolari) pentru rezultatele înregistrate în prima jumătate a anului 2022.

Imediat după acest anunţ, cotaţia acţiunilor Gazprom la bursa de valori de la Moscova a scăzut cu aproape 4%.

Anul trecut Occidentul a introdus mai mult runde de sancţiuni împotriva Rusiei şi companiilor controlate de statul rus, din cauza invaziei din Ucraina. Exporturile de gaze naturale ale Gazprom, o sursă importantă pentru veniturile companiei, nu au fost vizate în mod direct de sancţiuni însă volumul exporturilor s-a redus totuşi la jumătate, până la 101 miliarde metri cubi în 2022.

Gazprom este cel mai mare producător mondial de gaze naturale şi unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companie #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.