Grecia a înregistrat venituri record din turism în primul semestru din 2023

Turismul în Grecia a atins un nou apogeu în primul semestru al anului 2023, generând venituri istorice care au reînviat optimismul în sectorul turistic al țării. Datele preliminare furnizate de Banca Centrală a Greciei au relevat o creștere semnificativă a veniturilor din turism în primele șase luni ale anului, ceea ce a alimentat speculații că Grecia ar putea înregistra venituri de peste 20 de miliarde de euro în întregul an.

În conformitate cu informațiile publicate de publicația Ekathimerini, veniturile din turism în primul semestru al anului au atins nivelul de 6,174 miliarde de euro, semnificativ mai sus decât suma de 5,41 miliarde de euro înregistrată în aceeași perioadă a anului 2019, pre-pandemie. Chiar și în comparație cu primul semestru al anului 2022, când veniturile s-au cifrat la 4,98 miliarde de euro, creșterea a fost de 14,1%.

În luna iunie, veniturile au atins un nou nivel record de 2,93 miliarde de euro, comparativ cu 2,50 miliarde de euro în iunie 2022, marcând o creștere de 17,2%, și cu 2,55 miliarde de euro în iunie 2019, cu o creștere de 14,9%. Această ascensiune semnificativă a veniturilor a fost în parte impulsată de creșterea inflației și de majorarea prețurilor în industria hotelieră pentru anul 2023.

Proiecțiile analiștilor sunt optimiste și pentru luna iulie, cu mulți dintre aceștia anticipând venituri ridicate în acest trimestru, care contribuie în mod obișnuit cu 65% din veniturile anuale totale. În urma acestei tendințe ascendente, analiștii speculează că Grecia ar putea depăși pragul de 20 de miliarde de euro în venituri turistice pentru întregul an 2023.

Banca Centrală a Greciei a publicat recent un studiu în care estimează venituri din turism de 21 de miliarde de euro pentru acest an, reflectând o creștere de 15,6% față de 2019 și de 19,1% față de 2022. Chiar și în contextul scăderii ușoare a numărului de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică, majorările prețurilor au contribuit la menținerea echilibrului în ceea ce privește veniturile.

În primul semestru al anului 2023, turiștii germani au reprezentat 42% din totalul sosirilor în trimestrul doi, în creștere față de 39% în 2019. În plus, sosirile turiștilor din SUA au aproape dublat cifrele din perioada pre-pandemică, subliniind atractivitatea crescândă a Greciei ca destinație turistică internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Grecia #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.