Haosul publicității stradale: Primăria vrea regulă, interesele “X” se opun vehement

29 Apr. 2021, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2021, 16:20 // Actual //  bani.md

Subiectul publicității stradale stârnește în ultima perioadă o serie de controverse în Consiliul Municipal Chișinău, printre agenții economici direct implicați, dar și în rândul organizațiilor societății civile. Primăria a demarat acțiuni de modificare a actelor regulatorii, care, însă, sunt tărăgănate de unii. Autoritățile municipale au elaborat un proiect de Regulament privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate și afișaj în Chișinău, încă în luna mai a anului trecut. Imediat, acțiunile care în mod normal se presupune că vor avea efect benefic pentru oraș, au fost atacate în mod public, de către unele persoane cu interese. Politics.md a încercat să afle de ce regulamentul este atât de mult amânat și care sunt repercusiunile socio-economice în lipsa unor norme de reglementare. De asemenea, ei au consultat experți în urbanistică, pentru a reda o privire de ansamblu domeniului publicității stradale.

Ce presupune Regulamentul

Regulamentul privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate și afișaj în Chișinău instituie noi norme pentru perfectarea şi coordonarea documentației de proiect pentru autorizarea şi exploatarea dispozitivelor publicitare. Potrivit noilor reguli, municipiul Chișinău va fi împărțit în trei zone de restricție pentru panourile stradale: în zona ultracentrală va fi interzis panotajul stradal, în zona restricționată se permite panotajul de mici dimensiuni, iar în zona lărgită este permis atât panotajul de mari dimensiuni, cât și cel de mici dimensiuni.

Într-o discuție cu cei de la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a CMC, am aflat că problematica panourilor publicitare este una complexă, iar aprobarea Regulamentului este imperios necesară.

„Publicitatea se impune pe străzi tot mai insistent, începând de la marginea bordurii până la acoperișurile clădirilor. Spațiile verzi sunt tot mai mult îngrădite cu panouri publicitare. O mare parte din dispozitivele publicitare sunt nesigure, învechite moral şi necesită modernizare. Odată cu apariția a mai multor agenții de publicitate a crescut cererea pentru obținerea unor noi locuri de amplasare a dispozitivelor publicitare. Ca urmare, au apărut probleme de suprapunere vizuală a amplasamentelor, precum şi necesitatea de resistematizare a unor noduri publicitare, mai ales, la intersecțiile unor bulevarde/străzi, întru asigurarea securității în trafic, ceea ce este o prioritate.

Astfel, situaţia existentă în domeniul publicităţii exterioare demonstrează necesitatea unei gestionări mai consecvente a procesului de amplasare/autorizare a mijloacelor publicitare. Reieşind din cele expuse, la moment este necesară aprobarea unui nou Regulament.”

Tergiversarea Regulamentului

Proiectul de Regulament privind amplasarea publicității stradale a fost dezbătut mai bine de un an în peste 30 de ședințe, la care a participat primarul capitalei, membri ai CMC, reprezentanții companiilor de publicitate și activiști civici. Aprobarea regulamentului a fost blocată însă de fiecare dată, timp în care Ion Ceban își exprima cu vehemență indignarea că unii consilieri municipali, dar și ”mafia publicitară” tărăgănează adoptarea Regulamentului, pentru a-și apăra propriile interese.

Jurnaliștii Politics.MD au discutat cu mai multe surse din cadrul Primăriei Chișinău, care ne-au dezvăluit motivele pentru care cei mai mari jucători de pe piața publicității stradale – membrii Asociației Agențiilor de Publicitate ”se tem” de adoptarea unui nou regulament, fapt pentru care atacă ostentativ și se opun inițiativei Primăriei. În schimb, propun schimbarea aproape în totalitate a celui propus de primarul Ion Ceban, cu unul mai “blând” și care le-ar permite, de ce nu, sporirea panotajului stradal.

Una din principalele reguli menționate în noul Regulament este că în zona istorică a orașului plasarea panourilor publicitare va fi restricționată în mare parte în toată zona de centru a capitalei. Interesul reprezentanților companiilor de publicitate fiind să păstreze cât mai mult din panourile deja existente este evident că nu doresc să renunțe la o bună parte din panotajul stradal. Mai mult decât atât, noul Regulament impune reglementări ce țin de estetica panourilor, iar agenții economici care nu se vor conforma noilor reguli, vor fi eliminați de pe piață. Un alt motiv ar fi că proiectul prevede şi faptul că locurile pentru plasarea reclamei vor fi scoase la licitaţie, fapt care iarăși nu convine agențiilor de publicitate, spun aceleași surse.

Întâmplarea face ca deși membrii Asociației Agențiilor de Publicitate strigă în gura mare că pe piața publicitară ar exista un monopol, iar primarul capitalei ar avea un tratament preferențial față de anumite companii, datele Primăriei arată că cele mai multe autorizații de construire și amplasare a publicității exterioare le dețin companiile: Standart, Varo-Inform, Media Gallery, Casa Radio Vânzări, Aquarelle, Cașalot și Neorama. Practic, monopoliștii strigă ”jos monopolul”.

Partea proastă a tărăgănării adoptării Regulamentului este că aceiași agenți economici menționați mai sus profită de situația incertă și au creat o întreagă rețea de panouri amplasate ilegal, fenomen cu care Primăria nu are suficiente resurse să lupte. Totodată, Primăria Chișinău încasează mai puțini bani la buget. Și asta pentru că din 22 ianuarie curent nu se mai prelungesc autorizațiile pentru dispozitivele publicitare. Astfel, dacă în anul 2020 Primăria a încasat până la 25 de milioane de lei din taxele pentru autorizații, de când a început demontarea acestora suma nu trece de 18 milioane de lei.

Ce spun experții

Maria Axenti, antropolog urban și co-fondatoarea Centrului de Urbanism consideră că un regulament funcțional de autorizare/amplasare a panourilor de publicitate este foarte important pentru un oraș.

„Sunt deja practici internaționale, când în zonele istorice sunt strict reglementate orice tip de publicitate, stand, etc. pentru a pune în evidență monumentele și clădirile istorice. În zonele rezidențiale la fel se aplică anumite rigori pentru a evita ceea ce se numește poluare viziulă. În Chișinău e destul de multă publicitate stradală. Se vede lesne lipsa unui regulament. Aș spune în primul rând că este prea multă publicitate (standuri), deși trebuie de spus că în ultimii ani într-adevăr este mai puțină.”

În opinia Mariei Axenti, piața publicitară aduce venit orașului și este un argument important, însă domeniul trebuie controlat.

„Pârghiile de obicei sunt regulamentele funcționale: ghidarea actorilor din oraș, să le fie oferită asistență ce/cum trebuie făcut și desigur punerea în aplicare, cu amenzi pentru nerespectare”, consideră experta.

Mihai Danciu, arhitect și lector de planificare urbană la Universitatea Politehnică Timișoara a susținut ideea Regulamentului privind publicitatea stradală, care ar introduce rigoare și disciplină în autorizare.

„Este firească dorința de a ieși în evidență în fața potențialilor clienți, dar aceasta nu trebuie să intre în conflict cu principiile estetice caracteristice pentru spațiile publice în care se amplasează. Spațiile publice în care este încurajată viața urbană, prezența locuitorilor într-un număr cât mai mare, nu pot fi ocupate de panouri publicitate de mari dimensiuni. Acestea, în schimb, își au rostul în periurban, pe marginile drumurilor din afara localităților sau pe șoselele destinate exclusiv automobilelor.

Panourile de mici dimensiuni sunt realizate în prezentă fără a se raporta la context și sunt, astfel, neconforme cu principiile estetice și volumetrice ale clădirilor pe care sunt amplasate. Desigur, nivelul de reglementare este aplicat diferențiat, în funcție de specificul și importanța arhitecturală / urbanistică a fiecărei zone.”

Danciu a vorbit și despre experiența unor orașe europene și atitudinea generală vizavi de publicitatea stradală.

„În Franța, atitudinea generală este de interzicere treptată a publicității stradale. Autoritățile locale din Grenoble au interzis complet publicitatea stradală, fiind primul oraș european care și-a permis o astfel de atitudine radicală în 2014. De atunci au fost urmate gradual de alte orașe, printre care și Paris. În Viena, nu sunt interzise reclame în spațiul public, doar reglementările estetice obișnuite (dimensiune, conținut, utilizare, plasare etc.) sunt în vigoare – pentru fiecare formă diferită de publicitate. În Polonia de exemplu, scopul actului legislativ este, în special, de a defini spațiul urban utilizat pentru afișarea reclamelor împreună cu determinarea dimensiunii, standardelor de calitate și tipului materialelor de construcție din care sunt realizate panourile de afișaj și alte tipuri de publicitate. Actul privind protecția peisajului a introdus un nou tip de taxe – taxele de publicitate, în funcție de suprafață.”

Ce cred oamenii

În acest sens, echipa Politics.MD a ieșit în stradă și a întrebat cetățenii despre situația creată și ce cred despre necesitatea implementării unui Regulament, care ar reglementa amplasarea panourilor publicitare în capitală. Conform răspunsurilor, cetățenii susțin inițiativa Primăriei.

Maxim: „Este o inițiativă binevenită și necesară pentru a îmbunătăți aspectul estetic al orașului. Nu trebuie să uitam că orașul reprezintă capitala țării noastre, iar în toate capitalele europene nu vei vedea ca la fiecare colț să fie amplasate aceste obiective publicitare.”

Zinaida: „Susțin inițiativa primarului ca să fie demontate panourile publicitare instalate ilegal, pentru că din punctul meu de vedere, acestea pot distrage atenția unor șoferi sau pietoni, iar ca urmare apar accidente. Plus și orașul arată mai bine fără atâta publicitate și informații pe alocuri inutile.”

Ana: „Sigur că trebuie să fie cumva după un anumit regulament tot amplasat, nu așa haotic cum e acum. Cel mai bine să fie instalate acolo unde chiar e nevoie, cu informație utilă, dar nu prin tot orașul. Ar fi bine să luăm exemplul orașelor europene.”

Victor: „Inițiativa este foarte bună, ar fi bine în continuare să continue demontarea celor instalate ilegal și permisiune că aibă doar cei care au autorizație. Să fie orașul mai aerisit. Și ar fi minunat fără excepții (firmele deputaților și anturajul lor, fie însuși deputații).”

Lidia: „O capitală nu are dreptul să aibă asemenea zone, cu panouri amplasate haotic, sau care acoperă arhitectura orașului. Ar trebuie cumva de delimitat, unde este voie de amplasat panouri și unde nu. Este o inițiativă bună, dar care trebuie pusă în practică cât mai repede.”

De asemenea, Politics.md a luat legătura și cu administrația unor agenții de publicitate, care au rugat să le fie păstrat anonimatul, au spus că Regulamentul are criterii bine stabilite, iar conceptul privind publicitatea stradală va face regulă în capitală. Agenții economici mai spun că preferă să nu se expună public referitor la acest subiect, pentru că poziția lor ar fi în contradicție cu cea a actualilor jucători de pe piață, care dețin monopolul publicității stradale în Chișinău.

 

16 Nov. 2026, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 15:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova a importat mărfuri de 7,58 miliarde de euro și a exportat de 2,58 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026. Diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, cu 322,5 milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Deficitul comercial s-a adâncit cu 6,9% față de ianuarie–septembrie 2025. Exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 8%, însă valoarea mărfurilor cumpărate din străinătate a rămas de aproape trei ori mai mare decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Exporturile au acoperit 34,1% din importuri, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât acum un an.

Doar în septembrie, Republica Moldova a exportat mărfuri de 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% mai mult decât în septembrie 2025. Importurile au ajuns la 929 de milioane de euro, în creștere cu 13,6% față de luna precedentă și cu 16,5% față de aceeași lună a anului trecut. Deficitul comercial al lunii a fost de 583,1 milioane de euro, cu 79,8 milioane de euro mai mare decât în septembrie 2025.

Creșterea exporturilor din primele nouă luni a fost susținută de mărfurile autohtone. Livrările acestora au ajuns la 2,08 miliarde de euro, cu 13,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat peste 80% din total. Reexporturile au scăzut cu 2,5%, până la 505,2 milioane de euro.

Cele mai mari ponderi în exporturi le-au avut semințele și fructele oleaginoase (16%), mașinile și aparatele electrice (13,7%), cerealele și preparatele pe bază de cereale (12,4%), precum și legumele și fructele (10,7%). Valoarea exporturilor de cereale și preparate din cereale a urcat cu 46%, cea a oleaginoaselor cu 31,2%, iar cea a legumelor și fructelor cu 14,1%. În schimb, exporturile de mașini și aparate electrice au scăzut cu 6%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice, cu 9,8%.

România a rămas principala piață de desfacere, cu 31% din totalul exporturilor moldovenești, urmată de Turcia (10,6%), Italia (9,5%), Cehia (7,5%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,6%). Livrările către România au crescut cu 15,5%, iar cele către Turcia, cu 29,4%. Exporturile către Israel au fost de 3,4 ori mai mari, pe seama livrărilor de grâu. Printre piețele pe care exporturile s-au redus se numără Spania, unde valoarea livrărilor a scăzut cu 66,8%, Țările de Jos, cu 29%, și Statele Unite, cu 24,1%.

La importuri, cele mai mari ponderi le-au avut petrolul și produsele petroliere (10,9%), gazele și produsele industriale obținute din gaz (9,2%) și vehiculele rutiere (7,2%). Valoarea importurilor de petrol și produse petroliere a crescut cu 34,7%, cea a importurilor de gaze și produse obținute din gaz, cu 13,1%, iar cea a importurilor de energie electrică, cu 9,2%. România a fost și principalul furnizor de mărfuri, cu 23% din total, urmată de China (14,6%), Ucraina (9,5%), Germania (6,7%) și Turcia (6,4%). Transportul rutier a predominat în ambele sensuri, cu 76,3% din exporturi și 78,2% din importuri.

Țările Uniunii Europene au preluat 67,5% din exporturile Republicii Moldova, în valoare de 1,74 miliarde de euro, și au furnizat 53,3% din importuri, în valoare de 4,04 miliarde de euro. Deficitul comercial în relația cu UE a ajuns la 2,3 miliarde de euro, în creștere cu 5,6%. În schimburile cu cele cinci state din grupul CSI analizat de BNS, exporturile au însumat 154,5 milioane de euro, iar importurile, 198,9 milioane de euro. Deficitul pe această relație comercială s-a redus cu 26%, până la 44,4 milioane de euro.