Haosul publicității stradale: Primăria vrea regulă, interesele “X” se opun vehement

29 Apr. 2021, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2021, 16:20 // Actual //  bani.md

Subiectul publicității stradale stârnește în ultima perioadă o serie de controverse în Consiliul Municipal Chișinău, printre agenții economici direct implicați, dar și în rândul organizațiilor societății civile. Primăria a demarat acțiuni de modificare a actelor regulatorii, care, însă, sunt tărăgănate de unii. Autoritățile municipale au elaborat un proiect de Regulament privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate și afișaj în Chișinău, încă în luna mai a anului trecut. Imediat, acțiunile care în mod normal se presupune că vor avea efect benefic pentru oraș, au fost atacate în mod public, de către unele persoane cu interese. Politics.md a încercat să afle de ce regulamentul este atât de mult amânat și care sunt repercusiunile socio-economice în lipsa unor norme de reglementare. De asemenea, ei au consultat experți în urbanistică, pentru a reda o privire de ansamblu domeniului publicității stradale.

Ce presupune Regulamentul

Regulamentul privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate și afișaj în Chișinău instituie noi norme pentru perfectarea şi coordonarea documentației de proiect pentru autorizarea şi exploatarea dispozitivelor publicitare. Potrivit noilor reguli, municipiul Chișinău va fi împărțit în trei zone de restricție pentru panourile stradale: în zona ultracentrală va fi interzis panotajul stradal, în zona restricționată se permite panotajul de mici dimensiuni, iar în zona lărgită este permis atât panotajul de mari dimensiuni, cât și cel de mici dimensiuni.

Într-o discuție cu cei de la Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a CMC, am aflat că problematica panourilor publicitare este una complexă, iar aprobarea Regulamentului este imperios necesară.

Publicitatea se impune pe străzi tot mai insistent, începând de la marginea bordurii până la acoperișurile clădirilor. Spațiile verzi sunt tot mai mult îngrădite cu panouri publicitare. O mare parte din dispozitivele publicitare sunt nesigure, învechite moral şi necesită modernizare. Odată cu apariția a mai multor agenții de publicitate a crescut cererea pentru obținerea unor noi locuri de amplasare a dispozitivelor publicitare. Ca urmare, au apărut probleme de suprapunere vizuală a amplasamentelor, precum şi necesitatea de resistematizare a unor noduri publicitare, mai ales, la intersecțiile unor bulevarde/străzi, întru asigurarea securității în trafic, ceea ce este o prioritate.

Astfel, situaţia existentă în domeniul publicităţii exterioare demonstrează necesitatea unei gestionări mai consecvente a procesului de amplasare/autorizare a mijloacelor publicitare. Reieşind din cele expuse, la moment este necesară aprobarea unui nou Regulament.”

Tergiversarea Regulamentului

Proiectul de Regulament privind amplasarea publicității stradale a fost dezbătut mai bine de un an în peste 30 de ședințe, la care a participat primarul capitalei, membri ai CMC, reprezentanții companiilor de publicitate și activiști civici. Aprobarea regulamentului a fost blocată însă de fiecare dată, timp în care Ion Ceban își exprima cu vehemență indignarea că unii consilieri municipali, dar și ”mafia publicitară” tărăgănează adoptarea Regulamentului, pentru a-și apăra propriile interese.

Jurnaliștii Politics.MD au discutat cu mai multe surse din cadrul Primăriei Chișinău, care ne-au dezvăluit motivele pentru care cei mai mari jucători de pe piața publicității stradale – membrii Asociației Agențiilor de Publicitate ”se tem” de adoptarea unui nou regulament, fapt pentru care atacă ostentativ și se opun inițiativei Primăriei. În schimb, propun schimbarea aproape în totalitate a celui propus de primarul Ion Ceban, cu unul mai “blând” și care le-ar permite, de ce nu, sporirea panotajului stradal.

Una din principalele reguli menționate în noul Regulament este că în zona istorică a orașului plasarea panourilor publicitare va fi restricționată în mare parte în toată zona de centru a capitalei. Interesul reprezentanților companiilor de publicitate fiind să păstreze cât mai mult din panourile deja existente este evident că nu doresc să renunțe la o bună parte din panotajul stradal. Mai mult decât atât, noul Regulament impune reglementări ce țin de estetica panourilor, iar agenții economici care nu se vor conforma noilor reguli, vor fi eliminați de pe piață. Un alt motiv ar fi că proiectul prevede şi faptul că locurile pentru plasarea reclamei vor fi scoase la licitaţie, fapt care iarăși nu convine agențiilor de publicitate, spun aceleași surse.

Întâmplarea face ca deși membrii Asociației Agențiilor de Publicitate strigă în gura mare că pe piața publicitară ar exista un monopol, iar primarul capitalei ar avea un tratament preferențial față de anumite companii, datele Primăriei arată că cele mai multe autorizații de construire și amplasare a publicității exterioare le dețin companiile: Standart, Varo-Inform, Media Gallery, Casa Radio Vânzări, Aquarelle, Cașalot și Neorama. Practic, monopoliștii strigă ”jos monopolul”.

Partea proastă a tărăgănării adoptării Regulamentului este că aceiași agenți economici menționați mai sus profită de situația incertă și au creat o întreagă rețea de panouri amplasate ilegal, fenomen cu care Primăria nu are suficiente resurse să lupte. Totodată, Primăria Chișinău încasează mai puțini bani la buget. Și asta pentru că din 22 ianuarie curent nu se mai prelungesc autorizațiile pentru dispozitivele publicitare. Astfel, dacă în anul 2020 Primăria a încasat până la 25 de milioane de lei din taxele pentru autorizații, de când a început demontarea acestora suma nu trece de 18 milioane de lei.

Ce spun experții

Maria Axenti, antropolog urban și co-fondatoarea Centrului de Urbanism consideră că un regulament funcțional de autorizare/amplasare a panourilor de publicitate este foarte important pentru un oraș.

Sunt deja practici internaționale, când în zonele istorice sunt strict reglementate orice tip de publicitate, stand, etc. pentru a pune în evidență monumentele și clădirile istorice. În zonele rezidențiale la fel se aplică anumite rigori pentru a evita ceea ce se numește poluare viziulă. În Chișinău e destul de multă publicitate stradală. Se vede lesne lipsa unui regulament. Aș spune în primul rând că este prea multă publicitate (standuri), deși trebuie de spus că în ultimii ani într-adevăr este mai puțină.”

În opinia Mariei Axenti, piața publicitară aduce venit orașului și este un argument important, însă domeniul trebuie controlat.

Pârghiile de obicei sunt regulamentele funcționale: ghidarea actorilor din oraș, să le fie oferită asistență ce/cum trebuie făcut și desigur punerea în aplicare, cu amenzi pentru nerespectare”, consideră experta.

Mihai Danciu, arhitect și lector de planificare urbană la Universitatea Politehnică Timișoara a susținut ideea Regulamentului privind publicitatea stradală, care ar introduce rigoare și disciplină în autorizare.

„Este firească dorința de a ieși în evidență în fața potențialilor clienți, dar aceasta nu trebuie să intre în conflict cu principiile estetice caracteristice pentru spațiile publice în care se amplasează. Spațiile publice în care este încurajată viața urbană, prezența locuitorilor într-un număr cât mai mare, nu pot fi ocupate de panouri publicitate de mari dimensiuni. Acestea, în schimb, își au rostul în periurban, pe marginile drumurilor din afara localităților sau pe șoselele destinate exclusiv automobilelor.

Panourile de mici dimensiuni sunt realizate în prezentă fără a se raporta la context și sunt, astfel, neconforme cu principiile estetice și volumetrice ale clădirilor pe care sunt amplasate. Desigur, nivelul de reglementare este aplicat diferențiat, în funcție de specificul și importanța arhitecturală / urbanistică a fiecărei zone.”

Danciu a vorbit și despre experiența unor orașe europene și atitudinea generală vizavi de publicitatea stradală.

În Franța, atitudinea generală este de interzicere treptată a publicității stradale. Autoritățile locale din Grenoble au interzis complet publicitatea stradală, fiind primul oraș european care și-a permis o astfel de atitudine radicală în 2014. De atunci au fost urmate gradual de alte orașe, printre care și Paris. În Viena, nu sunt interzise reclame în spațiul public, doar reglementările estetice obișnuite (dimensiune, conținut, utilizare, plasare etc.) sunt în vigoare – pentru fiecare formă diferită de publicitate. În Polonia de exemplu, scopul actului legislativ este, în special, de a defini spațiul urban utilizat pentru afișarea reclamelor împreună cu determinarea dimensiunii, standardelor de calitate și tipului materialelor de construcție din care sunt realizate panourile de afișaj și alte tipuri de publicitate. Actul privind protecția peisajului a introdus un nou tip de taxe – taxele de publicitate, în funcție de suprafață.”

Ce cred oamenii

În acest sens, echipa Politics.MD a ieșit în stradă și a întrebat cetățenii despre situația creată și ce cred despre necesitatea implementării unui Regulament, care ar reglementa amplasarea panourilor publicitare în capitală. Conform răspunsurilor, cetățenii susțin inițiativa Primăriei.

Maxim: „Este o inițiativă binevenită și necesară pentru a îmbunătăți aspectul estetic al orașului. Nu trebuie să uitam că orașul reprezintă capitala țării noastre, iar în toate capitalele europene nu vei vedea ca la fiecare colț să fie amplasate aceste obiective publicitare.”

Zinaida: „Susțin inițiativa primarului ca să fie demontate panourile publicitare instalate ilegal, pentru că din punctul meu de vedere, acestea pot distrage atenția unor șoferi sau pietoni, iar ca urmare apar accidente. Plus și orașul arată mai bine fără atâta publicitate și informații pe alocuri inutile.”

Ana: „Sigur că trebuie să fie cumva după un anumit regulament tot amplasat, nu așa haotic cum e acum. Cel mai bine să fie instalate acolo unde chiar e nevoie, cu informație utilă, dar nu prin tot orașul. Ar fi bine să luăm exemplul orașelor europene.”

Victor: „Inițiativa este foarte bună, ar fi bine în continuare să continue demontarea celor instalate ilegal și permisiune că aibă doar cei care au autorizație. Să fie orașul mai aerisit. Și ar fi minunat fără excepții (firmele deputaților și anturajul lor, fie însuși deputații).”

Lidia: „O capitală nu are dreptul să aibă asemenea zone, cu panouri amplasate haotic, sau care acoperă arhitectura orașului. Ar trebuie cumva de delimitat, unde este voie de amplasat panouri și unde nu. Este o inițiativă bună, dar care trebuie pusă în practică cât mai repede.”

De asemenea, Politics.md a luat legătura și cu administrația unor agenții de publicitate, care au rugat să le fie păstrat anonimatul, au spus că Regulamentul are criterii bine stabilite, iar conceptul privind publicitatea stradală va face regulă în capitală. Agenții economici mai spun că preferă să nu se expună public referitor la acest subiect, pentru că poziția lor ar fi în contradicție cu cea a actualilor jucători de pe piață, care dețin monopolul publicității stradale în Chișinău.

 

Realitatea Live

26 Nov. 2025, 12:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2025, 12:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Un dosar de insolvență deschis în august 2025 la Judecătoria Chișinău, aparent banal, ascunde o schemă sofisticată prin care unul dintre cele mai mari grupuri de companii agricole din Republica Moldova – Wetrade (controlată de milionarul Alexandr Tatarciuc na.) – ar fi creat un lanț de datorii interne, o cesiune de creanță opacă și un faliment orchestrat cu scopul de a proteja activele proprii și de a bloca creditorii reali. În centrul acestui mecanism se află Agrounire SRL, firmă controlată 100% de Agrika SRL, care la rândul ei este deținută de Wetrade. Relația dintre aceste entități corporative indică o structură piramidală în care fluxurile financiare circulă în interiorul grupului, iar pierderile sunt împinse către companiile de bună-credință.

La 26 august 2025, Agrounire se declară insolvabilă. Administratorul Serghei Ghecianu invocă un sold în conturi de doar 11.488 de lei și datorii totale de 69,6 milioane de lei. Problema fundamentală a acestui faliment autodeclarat este că aproape toate datoriile au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, adică exact în săptămânile care preced cererea de insolvabilitate. Mai mult, cele mai mari datorii provin de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL, ceea ce ridică suspiciuni majore privind caracterul autentic al pasivului. În plus, Ghecianu îl propune ca administrator al insolvabilității pe Dumitru Cucu, o persoană despre care există informații publice că a fost vizată în dosare penale și disciplinare, fapt ce arată o tentativă clară de a păstra controlul procedural în interiorul grupului.

Piesa centrală a schemei pare a fi o creanță pretinsă de 1.138.745 euro, aproximativ 22 milioane lei, pe care Agrika SRL o revendică în cadrul procedurii la 17 octombrie 2025. Conform actelor depuse, această sumă provine dintr-o cesiune de creanță semnată la 15 iulie între Agrika și compania belgiană SES Vanderhave N.V., unul dintre cei mai mari furnizori europeni de semințe de sfeclă de zahăr. Teoretic, SES Vanderhave ar fi livrat semințe către Agrounire în perioada februarie–aprilie 2025, iar Agrika ar fi preluat ulterior creanța. Pe hârtie, totul pare legal. Dar o analiză atentă a documentelor arată o contradicție devastatoare pentru credibilitatea întregii operațiuni.

La 28 august 2025, în cererea de concretizare depusă de Agrounire în dosarul de insolvență, compania continuă să indice SES Vanderhave ca fiind creditorul real al sumei de 22.576.642 lei, deși, conform contractului de cesiune, belgienii ar fi trebuit să iasă complet din relația juridică încă din 15 iulie. Această inconsecvență demonstrează că cesiunea nu a produs efecte la data indicată, iar documentul ar fi fost creat sau adaptat ulterior, doar pentru a justifica retroactiv includerea unei datorii mari în masa credală.

Mai grav este că așa-zisele „importuri” ale Agrounire nu sunt susținute de niciun document vamal. Facturile SES Vanderhave (FTI2500443, FTI2500849, FTI2500850, FTIM2500167, FTI2500913) sunt simple invoice-uri comerciale, fără numere de declarații vamale IM4, fără CMR, fără dovezi de transport și fără documente care să confirme trecerea mărfii prin frontiera Republicii Moldova. De altfel, ele indică livrarea DAP direct la depozitul Wetrade de pe strada Constructorilor 8 din Chișinău, nu la Agrounire. Mai mult, termenul de plată din contractele comerciale este decembrie 2025, deci datoria nu putea fi considerată scadentă în august, când Agrounire a cerut falimentul.

Un alt document-cheie – „Actul de verificare a decontărilor” din 8 octombrie 2025 – nu este semnat de niciuna dintre părți și nu confirmă livrări, ci doar copiază valorile din facturi, ceea ce arată că scopul său nu era o reconciliere contabilă reală, ci consolidarea unei datorii scriptice inventate. În lipsa oricărei probe de transport, vamă sau recepție, întreaga creanță de 1,1 milioane euro capătă caracterul unei construcții fictive menite să umfle pasivul Agrounire în favoarea Agrika.

În paralel, restul datoriilor înscrise în tabelul creditorilor din 28 octombrie 2025 arată o masă pasivă totală de aproximativ 40 milioane lei, din care peste 22 milioane reprezintă revendicarea Agrika – companie din același grup corporativ. Creditorii reali, furnizori de inputuri agricole, prestatori de servicii logistice, companii de transport și parteneri contractuali corecți, sunt împinși în plan secund și riscă să nu-și mai recupereze nimic. Paguba totală pentru aceștia se ridică la peste 18 milioane lei, în timp ce grupul Wetrade păstrează controlul și își securizează propriile interese financiare.

Cazul Agrounire arată o inginerie financiară completă: datorii fictive create în interiorul grupului, importuri inexistente, cesiuni opace, control procedural preluat printr-un administrator selectat din cercul apropiat și o strategie clară de a folosi legea insolvenței pentru a proteja activele reale și a evita plata obligațiilor legitime. Deși actele par corecte la suprafață, întreaga schemă are caracterul unei ficțiuni contabile elaborate.

În asemenea situații, în dreptul englez se aplică doctrina „piercing the corporate veil”, care permite instanței să ignore separarea juridică dintre companiile afiliate atunci când acestea sunt folosite pentru a ascunde datorii, a fabrica creanțe sau a manipula falimente. O astfel de abordare ar permite și în Moldova dezvăluirea beneficiarilor reali, excluderea creanțelor fictive, tragerea la răspundere a entităților care controlează schema și protejarea creditorilor de bună-credință. Dacă însă acest precedent va fi ignorat, mesajul transmis mediului de afaceri este unul sumbru: că ficțiunea poate fi acceptată ca instrument legal, iar legea poate deveni un instrument maleabil în mâinile celor care au resurse și conexiuni.

Holdingul agricol We Trade este controlat de Alexandr Tatarciuc, care deține 41,8%, iar fiul acestuia cu același nume 8,1%. Mihail Vainer – 45%, iar Chirilov Vladimir, care administrează compania deține 5%.

Raportul financiar al companiei relevă că în anul 2024 compania a avut un profit de 9,1 milioane de lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane de lei. Profitul companiei s-a redus cu 54% față de anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII