În ce și-au investit banii bancherii moldoveni

Activele totale ale băncilor din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în primele 9 luni ale anului 2023, atingând suma de 144,9 miliarde lei, reflectând o majorare de 10,3% (13,5 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, arată datele Băncii Națonale a Moldovei.

În structura activelor, “Credite și avansuri la cost amortizat” au deținut cea mai mare pondere, reprezentând 42,0% din totalul activelor (60,8 miliarde lei), înregistrând o descreștere cu 2,7 puncte procentuale față de finele anului anterior.

Mijloacele plasate la Banca Națională a Moldovei au reprezentat 26,7% din active (38,7 miliarde lei), în scădere cu 1,5 puncte procentuale, în timp ce ponderea investițiilor băncilor în valori mobiliare de stat și certificatele Băncii Naționale a crescut la 18,2% (26,5 miliarde lei), o creștere de 3,0 puncte procentuale. Restul activelor, cum ar fi depozitele în alte bănci, numerarul, imobilizările corporale și necorporale, au reprezentat 13,0% din totalul activelor, cu o creștere de 1,1 puncte procentuale comparativ cu sfârșitul anului 2022.

Soldul brut al creditelor a constituit 43,0% din totalul activelor sau 62,3 miliarde lei, înregistrând o majorare de 1,1% (671,7 milioane lei) în perioada analizată. Creditele de consum au înregistrat cea mai mare creștere, cu 9,4%, ajungând la 10,9 miliarde lei. În același timp, creditele acordate comerțului au înregistrat o descreștere de 4,0%, ajungând la 13,3 miliarde lei.

Pe durata celor 9 luni, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a crescut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 6,7% la sfârșitul lunii septembrie 2023. Cu toate acestea, valoarea absolută a creditelor neperformante s-a majorat cu 5,7% (226,4 milioane lei) până la 4,2 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titluri de stat #bancheri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.