În Delta Dunării a apărut somnul african, o specie invazivă considerată periculoasă! Cine se face vinovat

Pescarii din Delta Dunării au prins în ultima perioadă mai multe exemplare de somn african, specie invazivă care poate afecta întreaga resursă piscicolă, iar situaţia aceasta riscă să distrugă şi ultimele exemplare de sturion din România. Potrivit informațiilor, de aceasta se fac responsabili Trei cherhanale.

După ce pescarii au prins mai multe exemplare, o echipă de inspectori ecologici a efectuat controale la agenții economici din zonă. Organele de control ale Rezervației Biosferei Delta Dunării și Gărzii Naționale de Mediu au constatat o diferență de 34 de kilograme de somn african între cantitatea depozitată în viviere și cea cântărită, „cantitate ce foarte probabil a scăpat accidental în momentul plasării peștilor în țarc”.

În urma verificărilor, de acest incident sunt suspectate trei cherhanale din jurul localității Crișan din Deltă. Acestea ar fi scăpat accidental somn african în Dunăre, specie invazivă considerată un pericol pentru resursa piscicolă, se arată într-un comunicat al Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD).

”În urma semnalării prezenței speciei alohtone de somn african (Clarias gariepinus) în Rezervația Biosferei ”Delta Dunării”, respectiv în apropierea localității Crișan, în perioada 14-15.07.2021 inspectorii ecologi din cadrul Comisariatelor RBDD au efectuat controale la agenții economici situați pe o rază de aproximativ 10 km în jurul localității Crișan, și anume la cherhanalele SC Minion SRL, SC Miropest SRL, SC Năvodul Norocos SRL și la complexul turistic Lebăda, scrie Digi24.

Pe malul drept al Dunării Vechi, la circa 500 de metri față de intersecția cu canalul Sulina, s-a constatat prezența a patru viviere (țarcuri) ce aparțineau complexului turistic Lebăda și în care erau mai multe specii de pești în stare vie, printre care și somn african. În urma acțiunilor de control a reieșit că agentul economic a achiziționat pe bază de factură o cantitate de 4000 kg de somn african pentru consum intern, din aceasta utilizând 216 kg.

Restul cantității de pește rămase, respectiv 3784 kg, a fost depozitată în stare vie în vivierele montate în apă. După scoaterea exemplarelor de somn african din viviere și cântărirea cantității în fața organelor de control ale ARBDD și Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul RBDD s-a constatat o diferență de 34 de kg de somn african între cantitatea depozitată în viviere și cea cântărită, cantitate ce foarte probabil a scăpat accidental în momentul plasării peștilor în țarc.

În urma controlului, agentului economic i-au fost aplicate sancțiuni pentru contravențiile prevăzute la art. 12 punctele 29 și 37 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, și anume pentru ”organizarea și desfășurarea de activități economice, de turism şi agrement în zone aparţinând patrimoniului natural al rezervației, fără actele de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora”, respectiv ”introducerea speciilor de plante și animale alohtone fără autorizare”, dar nu s-a dispus și eliminarea țarcurilor amplasate ilegal, această dispoziție fiind dată ulterior, la controlul din 03.08.2021. În urma controlului din data de 09.08.2021 s-a constatat că țarcurile au fost integral dezafectate.

Pentru a monitoriza în continuare prezența somnului african în RBDD s-a solicitat atât institutelor de cercetare cât și universităților cu care ARBDD colaborează pentru actualizarea Planului de management, cât și pescarilor, să informeze și să captureze imediat exemplarele observate, în vederea eliminării. În ultimele săptămâni nu s-a mai primit nicio sesizare privind capturarea vreunui exemplar din această specie”, se arată în comunicatul instituției.

Pescarii din Delta Dunării au prins mai multe exemplare de somn african, specie invazivă care poate afecta întreaga resursă piscicolă, iar situaţia aceasta riscă să distrugă şi ultimele exemplare de sturion din România, a declarat, pentru Agerpres, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM), Gyorgy Deak. Acesta a menţionat că prezenţa somnului african în Deltă este un pericol pentru ihtiofauna zonei.

#somn african #vinovat #specie invaziva #delta dunarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.