În Delta Dunării a apărut somnul african, o specie invazivă considerată periculoasă! Cine se face vinovat

Pescarii din Delta Dunării au prins în ultima perioadă mai multe exemplare de somn african, specie invazivă care poate afecta întreaga resursă piscicolă, iar situaţia aceasta riscă să distrugă şi ultimele exemplare de sturion din România. Potrivit informațiilor, de aceasta se fac responsabili Trei cherhanale.

După ce pescarii au prins mai multe exemplare, o echipă de inspectori ecologici a efectuat controale la agenții economici din zonă. Organele de control ale Rezervației Biosferei Delta Dunării și Gărzii Naționale de Mediu au constatat o diferență de 34 de kilograme de somn african între cantitatea depozitată în viviere și cea cântărită, „cantitate ce foarte probabil a scăpat accidental în momentul plasării peștilor în țarc”.

În urma verificărilor, de acest incident sunt suspectate trei cherhanale din jurul localității Crișan din Deltă. Acestea ar fi scăpat accidental somn african în Dunăre, specie invazivă considerată un pericol pentru resursa piscicolă, se arată într-un comunicat al Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD).

”În urma semnalării prezenței speciei alohtone de somn african (Clarias gariepinus) în Rezervația Biosferei ”Delta Dunării”, respectiv în apropierea localității Crișan, în perioada 14-15.07.2021 inspectorii ecologi din cadrul Comisariatelor RBDD au efectuat controale la agenții economici situați pe o rază de aproximativ 10 km în jurul localității Crișan, și anume la cherhanalele SC Minion SRL, SC Miropest SRL, SC Năvodul Norocos SRL și la complexul turistic Lebăda, scrie Digi24.

Pe malul drept al Dunării Vechi, la circa 500 de metri față de intersecția cu canalul Sulina, s-a constatat prezența a patru viviere (țarcuri) ce aparțineau complexului turistic Lebăda și în care erau mai multe specii de pești în stare vie, printre care și somn african. În urma acțiunilor de control a reieșit că agentul economic a achiziționat pe bază de factură o cantitate de 4000 kg de somn african pentru consum intern, din aceasta utilizând 216 kg.

Restul cantității de pește rămase, respectiv 3784 kg, a fost depozitată în stare vie în vivierele montate în apă. După scoaterea exemplarelor de somn african din viviere și cântărirea cantității în fața organelor de control ale ARBDD și Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul RBDD s-a constatat o diferență de 34 de kg de somn african între cantitatea depozitată în viviere și cea cântărită, cantitate ce foarte probabil a scăpat accidental în momentul plasării peștilor în țarc.

În urma controlului, agentului economic i-au fost aplicate sancțiuni pentru contravențiile prevăzute la art. 12 punctele 29 și 37 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, și anume pentru ”organizarea și desfășurarea de activități economice, de turism şi agrement în zone aparţinând patrimoniului natural al rezervației, fără actele de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora”, respectiv ”introducerea speciilor de plante și animale alohtone fără autorizare”, dar nu s-a dispus și eliminarea țarcurilor amplasate ilegal, această dispoziție fiind dată ulterior, la controlul din 03.08.2021. În urma controlului din data de 09.08.2021 s-a constatat că țarcurile au fost integral dezafectate.

Pentru a monitoriza în continuare prezența somnului african în RBDD s-a solicitat atât institutelor de cercetare cât și universităților cu care ARBDD colaborează pentru actualizarea Planului de management, cât și pescarilor, să informeze și să captureze imediat exemplarele observate, în vederea eliminării. În ultimele săptămâni nu s-a mai primit nicio sesizare privind capturarea vreunui exemplar din această specie”, se arată în comunicatul instituției.

Pescarii din Delta Dunării au prins mai multe exemplare de somn african, specie invazivă care poate afecta întreaga resursă piscicolă, iar situaţia aceasta riscă să distrugă şi ultimele exemplare de sturion din România, a declarat, pentru Agerpres, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM), Gyorgy Deak. Acesta a menţionat că prezenţa somnului african în Deltă este un pericol pentru ihtiofauna zonei.

#somn african #vinovat #specie invaziva #delta dunarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele mai faimoase logouri din lume au pornit, adesea, de la idei croite pe fugă. Este și cazul „swoosh-ului” Nike, creat în 1971 de studenta Carolyn Davidson pentru doar 35 de dolari — un preț simbolic pentru o marcă ce avea să atingă, cinci decenii mai târziu, o capitalizare de aproape 2 trilioane de dolari.

Istoria a fost rememorată de PR-experta și fondatoarea BackDoorAgency, Iana Ziablina, care a subliniat cât de neașteptate pot fi scânteile de geniu. În plină criză de identitate, profesorul de contabilitate Phil Knight — pe atunci co-fondator al Blue Ribbon Sports, distribuitor al pantofilor japonezi Onitsuka Tiger — a realizat că parteneriatul cu furnizorul din Japonia se apropie de final. Soluția: lansarea unei linii proprii de încălțăminte sport, cu producție deja contractată într-o fabrică din Mexic, dar fără nume și fără logo.

Knight i-a cerut lui Davidson, studentă la design grafic, o idee „măcar acceptabilă” de simbol care să fie aplicat rapid pe cele 300 de perechi aflate pe banda de producție. Dintre câteva schițe, singura care a trezit interes a fost o bifă fluidă — interpretată fie ca aripa zeiței grecești Nike, fie ca un semn de validare. Entuziasmul a fost modest, însă constrângerile de timp au consfințit alegerea.

Numele Nike a venit la scurt timp, propus de angajatul Jeff Johnson, inspirat de un vis în care îi apăruse zeița victoriei.

Astăzi, „swoosh-ul” întruchipează viteză, victorie, mișcare continuă și spirit de aprobarea („bifa” universală). Carolyn Davidson a colaborat încă o perioadă ca freelancer, apoi a părăsit profesia. În 1983, compania i-a mulțumit oficial: i-a oferit un inel cu logo-ul și un pachet consistent de acțiuni, gest care i-a asigurat confortul financiar.

Ziablina notează că logouri legendare au avut adesea începuturi similare: Apple a simplificat obsesiv simbolul mușcat al mărului pentru a transmite accesibilitate, iar Rolling Stones au ales faimoasa limbă scoasă într-un spirit de rebeliune. Lecția, spune experta: „Uneori inspirația lovește într-un taxi, la o prelegere sau într-un moment de revoltă — iar acea scânteie poate construi o identitate de miliarde”.