Încă un faliment de răsunet zguduie industria crypto. Platforma BlockFi este noua victimă

29 Nov. 2022, 10:41
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
29 Nov. 2022, 10:41 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Platforma BlockFi a demarat procedura de faliment, fiind cea mai recentă victimă a industriei crypto, după ce firma a fost afectată de expunerea puternică pe FTX şi de prăbuşirea spectaculoasă a exchange-ului la începutul acestei luni.

Depunerea cererii la un tribunal din New Jersey vine în contextul în care şi preţurile criptomonedelor s-au prăbuşit. Preţul bitcoin, de departe cea mai populară monedă digitală, a scăzut cu peste 70% faţă de un vârf din 2021.

„Restructurarea BlockFi în baza capitolului 11 subliniază riscurile semnificative de contagiune a activelor asociate cu ecosistemul crypto”, a declarat Monsur Hussain, director senior la Fitch Ratings.

BlockFi, cu sediul în New Jersey, fondată de executivull fintech devenit antreprenor crypto Zac Prince, a declarat în dosarul de faliment că expunerea sa substanţială la FTX a creat o criză de lichidităţi. FTX, fondată de Sam Bankman-Fried, a cerut protecţie în Statele Unite luna aceasta, după ce comercianţii au retras 6 miliarde de dolari de pe platformă în trei zile, iar exchange-ul rival Binance a renunţat la un acord de salvare.

„Deşi expunerea debitorilor la FTX este o cauză majoră a acestei declaraţii de faliment, debitorii nu se confruntă cu multitudinea de probleme cu care se pare că se confruntă FTX”, se arată în declaraţia de faliment a lui Mark Renzi, director general la Berkeley Research Group, consilierul financiar propus pentru BlockFi. „Dimpotrivă”.

BlockFi a declarat că criza de lichidităţi s-a datorat expunerii sale la FTX prin intermediul împrumuturilor către Alameda, o firmă de tranzacţionare de criptomonede afiliată la FTX, precum şi criptomonedelor deţinute pe platforma FTX care au rămas blocate acolo. BlockFi şi-a enumerat activele şi pasivele ca fiind cuprinse între 1 şi 10 miliarde de dolari.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII