Inegalitate la pensii! Femeile din Moldova primesc cu 17% mai puțin decât bărbații

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în Republica Moldova a crescut cu 16,4% în 2023, ajungând la 3683,6 lei, o dublare aproape față de 2020. În cazul bărbaților, pensia medie a fost de 4155,7 lei, cu 16,8% mai mare decât cea a femeilor, care s-a ridicat la 3455,4 lei. Deși disparitatea de gen rămâne vizibilă, aceasta a scăzut față de 2020, când diferența era de 20,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cu toate acestea, pensiile acoperă mai bine minimul de existență, care a fost de 2403,9 lei în 2023. În orașele mari, valoarea minimului de existență a fost mai mare, de 2723,3 lei, în timp ce în mediul rural a fost de 2279,9 lei. În sectorul agricol, pensiile acoperă doar 110% din minimul de existență, comparativ cu 171,5% în sectorul non-agricol.

Totodată, 24,1% dintre pensionari pentru limită de vârstă erau încă angajați la momentul stabilirii pensiei. La 1 ianuarie 2024, Moldova avea 674,9 mii pensionari, dintre care 67,4% erau femei, reflectând longevitatea mai mare a acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pensie #barbati #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile porturi europene sunt copleșite de un val de marfă care blochează rutele comerciale și provoacă întârzieri majore în lanțurile de aprovizionare, atrag atenția companiile de transport și logistică. Cauzele? Politicile tarifare imprevizibile ale fostului președinte american Donald Trump, care au reconfigurat fluxurile globale de comerț, și nivelul extrem de scăzut al apelor fluviului Rin, care limitează capacitatea de încărcare a barjelor, scrie Financial Times.

„Toate huburile mari sunt supraaglomerate”, avertizează Caesar Luikenaar, director general al WEC Lines, companie de transport maritim din Olanda. Cele mai afectate sunt porturile Rotterdam, Anvers și Hamburg, unde întârzierile se întind pe zile întregi, atât pentru nave maritime, cât și pentru transportul pe apă intern.

Potrivit operatorului german Contargo, barjele așteaptă în medie 66 de ore pentru încărcare în Anvers și 77 de ore în Rotterdam – dublu față de timpii normali. La Anvers, navele maritime ajung cu 3–5 zile întârziere, ceea ce blochează lanțul întreg până la consumatorul final.

Albert van Ommen, directorul grupului Euro-Rijn, spune că situația este comparabilă cu haosul din timpul pandemiei: „Este cel mai grav blocaj de la criza Covid încoace”.

Creșterea cu peste 7% a volumelor de containere venite din Asia către Europa, pe fondul tarifelor ridicate impuse de SUA, a accentuat colapsul operațional. „Europa a început să absoarbă o parte importantă din marfa care altădată era destinată pieței americane”, a explicat Casper Ellerbaek, director în cadrul DHL Germania.

La toate acestea se adaugă dezorganizarea produsă de ruperea alianței dintre Maersk și MSC, cele mai mari linii maritime din lume, care a condus la reconfigurări de rute și terminale, amplificând haosul.

Operatorii portuari, inclusiv giganții ECT și DP World, admit că traficul este „foarte intens” și că sunt în curs de angajări masive și investiții în echipamente, dar avertizează că problema nu va fi rezolvată curând.

„Aceasta nu este o situație care se va rezolva rapid. Poate dura ani până când investițiile în capacitate vor acoperi cererea”, a declarat Luikenaar.

Portul Anvers-Bruges, prin autoritatea sa publică, recunoaște o „congestie prelungită și accentuată”, dar susține că sistemele funcționează în limitele planificate. Totuși, în spatele acestor „limite” se ascund întârzieri majore și clienți care așteaptă marfa cu zilele sau chiar săptămânile.