Inegalitate la pensii! Femeile din Moldova primesc cu 17% mai puțin decât bărbații

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în Republica Moldova a crescut cu 16,4% în 2023, ajungând la 3683,6 lei, o dublare aproape față de 2020. În cazul bărbaților, pensia medie a fost de 4155,7 lei, cu 16,8% mai mare decât cea a femeilor, care s-a ridicat la 3455,4 lei. Deși disparitatea de gen rămâne vizibilă, aceasta a scăzut față de 2020, când diferența era de 20,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cu toate acestea, pensiile acoperă mai bine minimul de existență, care a fost de 2403,9 lei în 2023. În orașele mari, valoarea minimului de existență a fost mai mare, de 2723,3 lei, în timp ce în mediul rural a fost de 2279,9 lei. În sectorul agricol, pensiile acoperă doar 110% din minimul de existență, comparativ cu 171,5% în sectorul non-agricol.

Totodată, 24,1% dintre pensionari pentru limită de vârstă erau încă angajați la momentul stabilirii pensiei. La 1 ianuarie 2024, Moldova avea 674,9 mii pensionari, dintre care 67,4% erau femei, reflectând longevitatea mai mare a acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pensie #barbati #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.