Inflația nu-i sperie pe bogații din Europa. Vânzările Prada au crescut cu 89%

29 Iul. 2022, 18:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
29 Iul. 2022, 18:03 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Marii producători de bunuri de lux îşi continuă ascensiunea, compensând încetinirea vânzărilor în China cu creşteri în Europa şi SUA, într-un sector unde îşi permit să majoreze preţurile fără să piardă din clienţi, neafectaţi de situaţia economică mondială incertă, transmite Reuters.

LVMH, Kering, Hermes, L’Oréal, Prada sau Moncler, rând pe rând toate marile nume din industria de lux au anunţat săptămâna aceasta rezultate semestriale excepţionale, cu creşteri ale vânzărilor mondiale cuprinse între 20% şi 30% şi un avans similar al profiturilor.

„Există cerere” explică Arnaud Cadart, analist la Flornoy. Spre deosebire de sectorul de sectorul distribuţiei pe scară largă, clientela de lux este compusă din persoane înstărite, de categorii „mai avute, care sunt mai puţin sensibile la inflaţie, la riscul de recesiune şi la temerile legate de încetinirea pieţei muncii”, explică analistul. În plus, din punct de vedere geografic, „toate pieţele sunt pe creştere, cu excepţia Chinei, care este într-o uşoară scădere”, adaugă Arnaud Cadart.

Rezultatele semestriale ale companiilor producătoare confirmă acest lucru. Vânzările de articole de lux au crescut în SUA, în Japonia şi în Europa, compensând pentru încetinirea vânzărilor în China din cauza carantinelor impuse în contextul pandemiei de Covid-19.

Vânzările Prada au crescut cu 89% în Europa, iar în cazul Moncler creşterea a fost de 42%, graţie revenirii turiştilor, în special a celor americani, care profită de pe urma aprecierii dolarului în raport cu euro.

„În Europa, avem în prezent o majorare de patru ori a vânzărilor către americani, comparativ cu anul trecut, şi suntem peste situaţia din 2019”, a confirmat Jean-Marc Duplaix, director financiar la Kering (Gucci, Yves Saint Laurent, Balenciaga) într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii.

Aprecierea dolarului în raport cu moneda euro este binevenită pentru industria de lux, care produce în principal în Europa (în euro), mai ales în Franţa şi Italia, dar îşi vinde produsele peste tot în lume (în dolari).

„Estimăm că, în medie, zona euro reprezintă doar aproximativ 15% din cifra de afaceri totală a companiilor europene din sectorul de lux”, au apreciat analiştii de la HSBC într-un raport publicat la mijlocul acestei luni. Sectorul beneficiază astfel de „un sprijin puternic graţie deprecierii monedei euro”, se arată în raportul citat.

Liderul mondial al sectorului de lux, grupul francez LVMH, a anunţat că cifra sa de afaceri a crescut cu 28% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 36,7 miliarde de euro. Un sfert din această creştere se datorează evoluţiilor cursului de schimb, a precizat grupul francez.

În contextul creşterii costurilor cu materiile prime şi cu transportul, sectorul îşi permite să majoreze preţurile.

„Pentru moment, clienţii nu sunt sensibili la această creştere. Vânzările din Franţa au înregistrat o creştere record cu 41%”, subliniază Pierre Michaud, analist la Monocle, vorbind de situaţia clientelei grupului Hermes.

În cazul LVMH, care deţine printre altele mărcile Louis Vuitton, Dior şi Tiffany, „majoritatea mărcilor au majorat preţurile…de la 3% până la 7%”, a explicat directorul financiar Jean-Jacques Guiony. Potrivit acestuia, „atunci când are loc o recesiune, ajustăm şi ne adaptăm”.

În pofida unui viitor economic mondial incert, marile nume din industria de lux se declară încrezătoare. Kering a anunţat chiar că, pe termen mediu, vrea să dubleze vânzările mărcii Yves Saint Laurent pentru a ajunge la cinci miliarde de euro pe an şi să majoreze de 1,5 ori vânzările mărcii Gucci până la 15 miliarde de euro.

În acelaşi timp, constructorul auto italian Ferrari a anunţat că vizează o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de euro în 2026, ceea ce ar însemna o creştere de 40% comparativ cu veniturile de 4,8 miliarde de euro pe care le aşteaptă pentru acest an.

24 Iun. 2026, 14:05
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
24 Iun. 2026, 14:05 // Slider //  bani.md

Ministerul Finanțelor a publicat pentru consultări proiectul Politicii Fiscale 2027 care prevede majorarea TVA la medicamente și produse alimentare, propunere care a nemulțumim societatea. Experții economici susțin că astfel autoritățile își propun acumularea veniturilor la buget, scop care poate fi atins prin majorarea mai accelerată a accizei le țigări.

O analiza efectuată de expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță arată că  în 2026, încasările totale din produsele de tutun vor ajunge la aproximativ 6,3 miliarde lei, dintre care: 5,0 miliarde lei – accize, iar 1,3 miliarde lei – TVA.

”Practic, din cele 7,6 miliarde lei cheltuite de consumatori pe produse din tutun în acest an, doar aproximativ 1,3 miliarde reprezintă valoarea efectivă a produsului, iar restul sunt taxe și impozite. Este una dintre cele mai importante surse fiscale ale statului”, se arată în analiză, potrivit ionita.md.

Expertul a comparat cu impozitele pe proprietate din Republica Moldova ce însumează sub 600 milioane lei, iar toate taxele locale colectate de cele 898 de primării și de consiliile raionale sunt sub 1 miliard lei. Respectiv doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult.

Analiza mai arată că în prezent se atestă o situația paradoxală pe piața de nicotină. Țigările tradiționale fiind subimpozitate, acciza fiind relativ joasă comparativ cu multe state europene. Diferența de preț față de România continuă să stimuleze exportul ilicit și contrabanda. Astfel, o majorare suplimentară a accizelor poate aduce venituri importante fără a afecta consumatorii care nu fumează.

În același timp, tutunul încălzit este suprataxat, Moldova având cea mai ridicată acciză din regiune. În consecință, consumatorii cumpără produsele din afara țării, bugetul pierde venituri, iar comerțul legal este afectat.

O sursă suplimentară de venit ar fi introducerea accizei pentru pliculețele cu nicotină.

Ca urmare aceste măsuri ar aduce cel puțin 1 miliard de lei suplimentar anual la bugetul public, fără a scumpi medicamentele și fără a pune o povară suplimentară pe produsele alimentare consumate de fiecare familie.