Inflația nu-i sperie pe bogații din Europa. Vânzările Prada au crescut cu 89%

29 Iul. 2022, 18:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
29 Iul. 2022, 18:03 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Marii producători de bunuri de lux îşi continuă ascensiunea, compensând încetinirea vânzărilor în China cu creşteri în Europa şi SUA, într-un sector unde îşi permit să majoreze preţurile fără să piardă din clienţi, neafectaţi de situaţia economică mondială incertă, transmite Reuters.

LVMH, Kering, Hermes, L’Oréal, Prada sau Moncler, rând pe rând toate marile nume din industria de lux au anunţat săptămâna aceasta rezultate semestriale excepţionale, cu creşteri ale vânzărilor mondiale cuprinse între 20% şi 30% şi un avans similar al profiturilor.

„Există cerere” explică Arnaud Cadart, analist la Flornoy. Spre deosebire de sectorul de sectorul distribuţiei pe scară largă, clientela de lux este compusă din persoane înstărite, de categorii „mai avute, care sunt mai puţin sensibile la inflaţie, la riscul de recesiune şi la temerile legate de încetinirea pieţei muncii”, explică analistul. În plus, din punct de vedere geografic, „toate pieţele sunt pe creştere, cu excepţia Chinei, care este într-o uşoară scădere”, adaugă Arnaud Cadart.

Rezultatele semestriale ale companiilor producătoare confirmă acest lucru. Vânzările de articole de lux au crescut în SUA, în Japonia şi în Europa, compensând pentru încetinirea vânzărilor în China din cauza carantinelor impuse în contextul pandemiei de Covid-19.

Vânzările Prada au crescut cu 89% în Europa, iar în cazul Moncler creşterea a fost de 42%, graţie revenirii turiştilor, în special a celor americani, care profită de pe urma aprecierii dolarului în raport cu euro.

„În Europa, avem în prezent o majorare de patru ori a vânzărilor către americani, comparativ cu anul trecut, şi suntem peste situaţia din 2019”, a confirmat Jean-Marc Duplaix, director financiar la Kering (Gucci, Yves Saint Laurent, Balenciaga) într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii.

Aprecierea dolarului în raport cu moneda euro este binevenită pentru industria de lux, care produce în principal în Europa (în euro), mai ales în Franţa şi Italia, dar îşi vinde produsele peste tot în lume (în dolari).

„Estimăm că, în medie, zona euro reprezintă doar aproximativ 15% din cifra de afaceri totală a companiilor europene din sectorul de lux”, au apreciat analiştii de la HSBC într-un raport publicat la mijlocul acestei luni. Sectorul beneficiază astfel de „un sprijin puternic graţie deprecierii monedei euro”, se arată în raportul citat.

Liderul mondial al sectorului de lux, grupul francez LVMH, a anunţat că cifra sa de afaceri a crescut cu 28% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 36,7 miliarde de euro. Un sfert din această creştere se datorează evoluţiilor cursului de schimb, a precizat grupul francez.

În contextul creşterii costurilor cu materiile prime şi cu transportul, sectorul îşi permite să majoreze preţurile.

„Pentru moment, clienţii nu sunt sensibili la această creştere. Vânzările din Franţa au înregistrat o creştere record cu 41%”, subliniază Pierre Michaud, analist la Monocle, vorbind de situaţia clientelei grupului Hermes.

În cazul LVMH, care deţine printre altele mărcile Louis Vuitton, Dior şi Tiffany, „majoritatea mărcilor au majorat preţurile…de la 3% până la 7%”, a explicat directorul financiar Jean-Jacques Guiony. Potrivit acestuia, „atunci când are loc o recesiune, ajustăm şi ne adaptăm”.

În pofida unui viitor economic mondial incert, marile nume din industria de lux se declară încrezătoare. Kering a anunţat chiar că, pe termen mediu, vrea să dubleze vânzările mărcii Yves Saint Laurent pentru a ajunge la cinci miliarde de euro pe an şi să majoreze de 1,5 ori vânzările mărcii Gucci până la 15 miliarde de euro.

În acelaşi timp, constructorul auto italian Ferrari a anunţat că vizează o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de euro în 2026, ceea ce ar însemna o creştere de 40% comparativ cu veniturile de 4,8 miliarde de euro pe care le aşteaptă pentru acest an.

Realitatea Live

16 Dec. 2025, 11:55
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
16 Dec. 2025, 11:55 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Începând cu anul 2028, Republica Moldova va introduce taxe pentru utilizarea drumurilor naționale, după un model similar celui aplicat în România. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

Potrivit ministrului, noul sistem va presupune achitarea unor taxe în funcție de perioada de utilizare a drumurilor naționale.

„Vom avea taxe pe zile de utilizare a drumurilor: pentru o zi, o săptămână, un an și așa mai departe. Aceste două tipuri de taxe ne vor permite să creștem volumul lucrărilor de construcție și întreținere a drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul a subliniat că mecanismul va fi unul diferențiat, în funcție de frecvența circulației. „Cine circulă zilnic va plăti mai mult decât cei care folosesc mașina o dată pe săptămână sau o dată pe lună”, a precizat ministrul.

Pentru evidența utilizării infrastructurii rutiere, autoritățile vor folosi sistemele de monitorizare deja existente. Potrivit lui Vladimir Bolea, camerele amplasate la intrările pe drumurile naționale vor permite determinarea numărului de zile în care un vehicul a circulat.

„Când ieși din Chișinău sau te angajezi pe drumurile naționale, camerele te înregistrează automat. Așa vom ști câte zile ai folosit drumurile”, a explicat ministrul, menționând că, în perioada 2028–2034, valoarea taxei va fi calculată în funcție de aceste date.

Totodată, sunt preconizate modificări și pentru transportatori. Taxarea utilizării drumurilor naționale va fi calculată în funcție de numărul de kilometri parcurși, urmând să fie eliminat actualul regim al taxelor fixe. Acest sistem este utilizat deja în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Anterior, secretarul de stat al MIDR, Nicolai Mîndra, a anunțat că autoritățile intenționează să introducă, în perioada 2027–2028, două tipuri de taxe: una pentru deținerea autovehiculului, colectată la nivelul administrațiilor publice locale pentru reabilitarea drumurilor locale, și alta pentru utilizarea infrastructurii naționale, calculată fie în funcție de timp, fie de distanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII