Inflația nu-i sperie pe bogații din Europa. Vânzările Prada au crescut cu 89%

Marii producători de bunuri de lux îşi continuă ascensiunea, compensând încetinirea vânzărilor în China cu creşteri în Europa şi SUA, într-un sector unde îşi permit să majoreze preţurile fără să piardă din clienţi, neafectaţi de situaţia economică mondială incertă, transmite Reuters.

LVMH, Kering, Hermes, L’Oréal, Prada sau Moncler, rând pe rând toate marile nume din industria de lux au anunţat săptămâna aceasta rezultate semestriale excepţionale, cu creşteri ale vânzărilor mondiale cuprinse între 20% şi 30% şi un avans similar al profiturilor.

„Există cerere” explică Arnaud Cadart, analist la Flornoy. Spre deosebire de sectorul de sectorul distribuţiei pe scară largă, clientela de lux este compusă din persoane înstărite, de categorii „mai avute, care sunt mai puţin sensibile la inflaţie, la riscul de recesiune şi la temerile legate de încetinirea pieţei muncii”, explică analistul. În plus, din punct de vedere geografic, „toate pieţele sunt pe creştere, cu excepţia Chinei, care este într-o uşoară scădere”, adaugă Arnaud Cadart.

Rezultatele semestriale ale companiilor producătoare confirmă acest lucru. Vânzările de articole de lux au crescut în SUA, în Japonia şi în Europa, compensând pentru încetinirea vânzărilor în China din cauza carantinelor impuse în contextul pandemiei de Covid-19.

Vânzările Prada au crescut cu 89% în Europa, iar în cazul Moncler creşterea a fost de 42%, graţie revenirii turiştilor, în special a celor americani, care profită de pe urma aprecierii dolarului în raport cu euro.

„În Europa, avem în prezent o majorare de patru ori a vânzărilor către americani, comparativ cu anul trecut, şi suntem peste situaţia din 2019”, a confirmat Jean-Marc Duplaix, director financiar la Kering (Gucci, Yves Saint Laurent, Balenciaga) într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii.

Aprecierea dolarului în raport cu moneda euro este binevenită pentru industria de lux, care produce în principal în Europa (în euro), mai ales în Franţa şi Italia, dar îşi vinde produsele peste tot în lume (în dolari).

„Estimăm că, în medie, zona euro reprezintă doar aproximativ 15% din cifra de afaceri totală a companiilor europene din sectorul de lux”, au apreciat analiştii de la HSBC într-un raport publicat la mijlocul acestei luni. Sectorul beneficiază astfel de „un sprijin puternic graţie deprecierii monedei euro”, se arată în raportul citat.

Liderul mondial al sectorului de lux, grupul francez LVMH, a anunţat că cifra sa de afaceri a crescut cu 28% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 36,7 miliarde de euro. Un sfert din această creştere se datorează evoluţiilor cursului de schimb, a precizat grupul francez.

În contextul creşterii costurilor cu materiile prime şi cu transportul, sectorul îşi permite să majoreze preţurile.

„Pentru moment, clienţii nu sunt sensibili la această creştere. Vânzările din Franţa au înregistrat o creştere record cu 41%”, subliniază Pierre Michaud, analist la Monocle, vorbind de situaţia clientelei grupului Hermes.

În cazul LVMH, care deţine printre altele mărcile Louis Vuitton, Dior şi Tiffany, „majoritatea mărcilor au majorat preţurile…de la 3% până la 7%”, a explicat directorul financiar Jean-Jacques Guiony. Potrivit acestuia, „atunci când are loc o recesiune, ajustăm şi ne adaptăm”.

În pofida unui viitor economic mondial incert, marile nume din industria de lux se declară încrezătoare. Kering a anunţat chiar că, pe termen mediu, vrea să dubleze vânzările mărcii Yves Saint Laurent pentru a ajunge la cinci miliarde de euro pe an şi să majoreze de 1,5 ori vânzările mărcii Gucci până la 15 miliarde de euro.

În acelaşi timp, constructorul auto italian Ferrari a anunţat că vizează o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de euro în 2026, ceea ce ar însemna o creştere de 40% comparativ cu veniturile de 4,8 miliarde de euro pe care le aşteaptă pentru acest an.

#Prada #vanzari #lux #pret #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.