INFOGRAFIC. Decesele - cu 25% mai multe decât nașterile. Divorțurile - în jumătate cât căsătoriile

Familiile din Republica Moldova sunt tot mai mici și mai puține. Numărul deceselor îl depășește cu mult pe cel al nașterilor, iar valoarea divorțurilor înregistrate în țara noastră timp de un an este egal cu jumătate din numărul căsătoriilor.

Numărul deceselor depășește tot mai mult numărul nașterilor înregistrate în Republica Moldova. Situația din anul 2020 este și mai alarmantă. Asta arată datele publicate de Agenția Servicii Publice. Pe parcursul anului trecut, numărul deceselor a ajuns la 40 de mii 466, în timp ce numărul nașterilor a fost de doar 29 de mii 314.

În dinamică,numărul deceselor a fost în creștere cu zece la sută față de cel înregistrat în 2019 și aproape cu 9% mai mare decât cel înregistrat în 2018.

Între timp, numărul nașterilor înregistrate în 2020 a fost în scădere cu 2% față de cel din 2019 și cu 11% mai mic decât cel înregistrat în 2018.

Totodată, datele oferite de Agenția Servicii Publice, relevă faptul că jumătate dintre familiile din Republica Moldova se destramă. Numărul divorțurilor înregistrate pe parcursul unui an este aproape de 50 la sută din numărul căsătoriilor.

Această tendință se păstrează cel puțin din anul 2018.

#Agenția Servicii Publice #decese #nașteri #Familie #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.