Interviu cu Vlad Musteață: Ce lasă în urmă COVID-19. Piața imobiliară la un an de la începtul pandemiei

16 Mart. 2021, 15:08
 // Categoria: Interviu // Autor:  Irina Luca
16 Mart. 2021, 15:08 // Interviu //  Irina Luca

Pandemia și criza economică au cauzat o creștere a cererii pe piața imobiliară din Republica Moldova. Îngrijorați de instabilitate, o mare parte din oameni au decis să-și investească banii în imobile. Piața a reacționat, prin urmare prețurile au crescut cu 8% anul trecut și cu 7% anul acesta. Pe primul loc în vânzări sunt casele.

L-am rugat pe Vlad Musteață, directorul celei mai puternice companii imobiliare din Moldova – Proimobil.md să aducă puțină claritate în această statistică.

✔️Cum arată la un an distanță piața imobiliară din Republica Moldova? 

Vlad Musteață: Bineînțeles că nu mai putem vorbi despre aceeași piață imobiliară care era înainte de pandemie. Și asta pentru că în ultimul an s-a reorientat mult.

În perioada în care lumea a fost obligată să-și limiteze ieșirile și a stat mai mult în izolare, pe site-ul www.proimobil.md am înregistrat intrări record, fenomen pe care nu l-am mai întâlnit până atunci.

Majoritatea celor care locuiesc în blocuri vechi, au început să caute case noi. Cei care locuiau în apartamente cu suprafață mică, și-au dat seama că trebuie să se mute în unele mai încăpătoare. S-a observat o reorientare a pieței spre case sau townhouse-uri. Sincer, la un moment dat nici nu aveam atâtea oferte pentru a acoperi toate cererile.

✔️ Ați declarat anterior pentru PRO-TV Chișinău că se așteaptă o majorare de preț pentru locuințele noi cu până la 15 % și iată că s-a și întâmplat. Ce a cauzat creșterea prețurilor?

Vlad Musteață:  În perioada pandemiei prețurile la apartamente, dar și la case, au crescut cu aproximativ 10%. A fost un cumul de evenimente care au dus la asta, principalul motiv fiind totuși creșterea cererii. Din cauza instabilității economice, moldovenii au decis să nu mai țină banii la saltea și nici în bănci, ci să-i investească în sectorul imobiliar, unul dintre cele mai sigure sectoare din lume. În același timp oferta a scăzut, numărul mic de autorizații acordate în 2019-2020 a format un deficit de locuințe noi.

✔️ În ce categorii de imobile s-a resimțit această creștere de preț? 

Vlad Musteață:  Dacă într-un interviu acordat la început de pandemie declaram că prețurile au crescut doar la case, acum putem vorbi despre prețuri majorate și la apartamentele din blocurile noi.

✔️ Care este poziția băncilor față de piața imobiliară în acest an pandemic? Se mai acordă credite imobiliare? 

Vlad Musteață:  În fond, băncile au fost cele mai sceptice în privința pieței imobiliare. Acum însă acestea au simplificat din nou procedurile de obținere a creditelor, recăpătându-și astfel încrederea în piața imobiliară și încurajând clienții să-și procure locuințe. Programul Guvernamental „Prima Casă” de asemenea și-a schimbat termenii și a devenit mult mai accesibil pentru clienți. În acest moment cea mai mare parte din tranzacții se efectuează prin ipotecă.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe, cu 1585 locuinţe (sau cu 24,0%) mai puţin faţă de ianuarie-septembrie 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019.

P.

Realitatea Live

17 Mai 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
17 Mai 2022, 17:53 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times.

Potrivit sursei citate, executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual.

Pentru a atinge aceste obiective, costurile s-ar putea ridica la sute de miliarde de euro. Cu toate acestea, cheltuielile ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit „RepowerEU” şi consultat de Financial Times.

Una din propuneri este „introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste”.

Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol.

Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă.

Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei.

„Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030”, se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times.

De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone „prioritare” cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă.

„Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli”, se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană.

Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău