Interviu cu Vlad Musteață: Ce lasă în urmă COVID-19. Piața imobiliară la un an de la începtul pandemiei

Pandemia și criza economică au cauzat o creștere a cererii pe piața imobiliară din Republica Moldova. Îngrijorați de instabilitate, o mare parte din oameni au decis să-și investească banii în imobile. Piața a reacționat, prin urmare prețurile au crescut cu 8% anul trecut și cu 7% anul acesta. Pe primul loc în vânzări sunt casele.

L-am rugat pe Vlad Musteață, directorul celei mai puternice companii imobiliare din Moldova – Proimobil.md să aducă puțină claritate în această statistică.

✔️Cum arată la un an distanță piața imobiliară din Republica Moldova?

Vlad Musteață: Bineînțeles că nu mai putem vorbi despre aceeași piață imobiliară care era înainte de pandemie. Și asta pentru că în ultimul an s-a reorientat mult.

În perioada în care lumea a fost obligată să-și limiteze ieșirile și a stat mai mult în izolare, pe site-ul www.proimobil.md am înregistrat intrări record, fenomen pe care nu l-am mai întâlnit până atunci.

Majoritatea celor care locuiesc în blocuri vechi, au început să caute case noi. Cei care locuiau în apartamente cu suprafață mică, și-au dat seama că trebuie să se mute în unele mai încăpătoare. S-a observat o reorientare a pieței spre case sau townhouse-uri. Sincer, la un moment dat nici nu aveam atâtea oferte pentru a acoperi toate cererile.

✔️ Ați declarat anterior pentru PRO-TV Chișinău că se așteaptă o majorare de preț pentru locuințele noi cu până la 15 % și iată că s-a și întâmplat. Ce a cauzat creșterea prețurilor?

Vlad Musteață: În perioada pandemiei prețurile la apartamente, dar și la case, au crescut cu aproximativ 10%. A fost un cumul de evenimente care au dus la asta, principalul motiv fiind totuși creșterea cererii. Din cauza instabilității economice, moldovenii au decis să nu mai țină banii la saltea și nici în bănci, ci să-i investească în sectorul imobiliar, unul dintre cele mai sigure sectoare din lume. În același timp oferta a scăzut, numărul mic de autorizații acordate în 2019-2020 a format un deficit de locuințe noi.

✔️ În ce categorii de imobile s-a resimțit această creștere de preț?

Vlad Musteață: Dacă într-un interviu acordat la început de pandemie declaram că prețurile au crescut doar la case, acum putem vorbi despre prețuri majorate și la apartamentele din blocurile noi.

✔️ Care este poziția băncilor față de piața imobiliară în acest an pandemic? Se mai acordă credite imobiliare?

Vlad Musteață: În fond, băncile au fost cele mai sceptice în privința pieței imobiliare. Acum însă acestea au simplificat din nou procedurile de obținere a creditelor, recăpătându-și astfel încrederea în piața imobiliară și încurajând clienții să-și procure locuințe. Programul Guvernamental „Prima Casă” de asemenea și-a schimbat termenii și a devenit mult mai accesibil pentru clienți. În acest moment cea mai mare parte din tranzacții se efectuează prin ipotecă.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe, cu 1585 locuinţe (sau cu 24,0%) mai puţin faţă de ianuarie-septembrie 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019.

#Proimobil #imobiliare #Vlad Musteață

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.