Interviu cu Vlad Musteață: Ce lasă în urmă COVID-19. Piața imobiliară la un an de la începtul pandemiei

Pandemia și criza economică au cauzat o creștere a cererii pe piața imobiliară din Republica Moldova. Îngrijorați de instabilitate, o mare parte din oameni au decis să-și investească banii în imobile. Piața a reacționat, prin urmare prețurile au crescut cu 8% anul trecut și cu 7% anul acesta. Pe primul loc în vânzări sunt casele.

L-am rugat pe Vlad Musteață, directorul celei mai puternice companii imobiliare din Moldova – Proimobil.md să aducă puțină claritate în această statistică.

✔️Cum arată la un an distanță piața imobiliară din Republica Moldova?

Vlad Musteață: Bineînțeles că nu mai putem vorbi despre aceeași piață imobiliară care era înainte de pandemie. Și asta pentru că în ultimul an s-a reorientat mult.

În perioada în care lumea a fost obligată să-și limiteze ieșirile și a stat mai mult în izolare, pe site-ul www.proimobil.md am înregistrat intrări record, fenomen pe care nu l-am mai întâlnit până atunci.

Majoritatea celor care locuiesc în blocuri vechi, au început să caute case noi. Cei care locuiau în apartamente cu suprafață mică, și-au dat seama că trebuie să se mute în unele mai încăpătoare. S-a observat o reorientare a pieței spre case sau townhouse-uri. Sincer, la un moment dat nici nu aveam atâtea oferte pentru a acoperi toate cererile.

✔️ Ați declarat anterior pentru PRO-TV Chișinău că se așteaptă o majorare de preț pentru locuințele noi cu până la 15 % și iată că s-a și întâmplat. Ce a cauzat creșterea prețurilor?

Vlad Musteață: În perioada pandemiei prețurile la apartamente, dar și la case, au crescut cu aproximativ 10%. A fost un cumul de evenimente care au dus la asta, principalul motiv fiind totuși creșterea cererii. Din cauza instabilității economice, moldovenii au decis să nu mai țină banii la saltea și nici în bănci, ci să-i investească în sectorul imobiliar, unul dintre cele mai sigure sectoare din lume. În același timp oferta a scăzut, numărul mic de autorizații acordate în 2019-2020 a format un deficit de locuințe noi.

✔️ În ce categorii de imobile s-a resimțit această creștere de preț?

Vlad Musteață: Dacă într-un interviu acordat la început de pandemie declaram că prețurile au crescut doar la case, acum putem vorbi despre prețuri majorate și la apartamentele din blocurile noi.

✔️ Care este poziția băncilor față de piața imobiliară în acest an pandemic? Se mai acordă credite imobiliare?

Vlad Musteață: În fond, băncile au fost cele mai sceptice în privința pieței imobiliare. Acum însă acestea au simplificat din nou procedurile de obținere a creditelor, recăpătându-și astfel încrederea în piața imobiliară și încurajând clienții să-și procure locuințe. Programul Guvernamental „Prima Casă” de asemenea și-a schimbat termenii și a devenit mult mai accesibil pentru clienți. În acest moment cea mai mare parte din tranzacții se efectuează prin ipotecă.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe, cu 1585 locuinţe (sau cu 24,0%) mai puţin faţă de ianuarie-septembrie 2019. Suprafaţa totală a locuinţelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019.

#Proimobil #imobiliare #Vlad Musteață

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.