Ipocrizie la hectar! Deputata care a crescut sărăcia cu 40% dă lecții agricultorilor

Asociația „Forța Fermierilor” condamnă declarațiile făcute vineri în Parlament de către deputata PAS Victoria Belous, fosta ministră a Finanțelor pe care o acuză de „ipocrizie și dispreț” față de agricultorii moldoveni. Într-un mesaj public, organizația afirmă că fostul ministru al Finanțelor a lansat acuzații manipulatorii la adresa celor din sectorul agricol, insinuând că mulți ar face evaziune fiscală și ar consuma nejustificat resursele statului.

„A declarat că în campania electorală a auzit doar cât de greu se trăiește în Moldova. Nu a văzut, nu a înțeles, nu a trăit — ci doar a auzit. Poate nici acum nu realizează că sute de mii de oameni trăiesc sub pragul sărăciei, iar Biroul Național de Statistică nu minte când arată o creștere de 40% a sărăciei absolute în ultimul an, exact când dânsa era ministru al Finanțelor”, se arată în comunicatul Forței Fermierilor.

Organizația subliniază că agricultorii contribuie anual la bugetul de stat cu peste 4 miliarde de lei, prin TVA, accize și alte impozite directe și indirecte, respingând acuzațiile că fermierii ar fi o povară fiscală. „Este rușinos ca o persoană care a lucrat 17 ani în domeniul fiscal să confunde lupta cu evaziunea cu lupta împotriva agricultorilor”, susțin reprezentanții sectorului.

Asociația amintește că cere de peste doi ani publicarea listelor cu beneficiarii reali ai subvențiilor agricole, pentru a combate percepția că unii fermieri ar primi mai mult decât contribuie. „Declarațiile doamnei Belous nu fac decât să divizeze comunitatea agricolă și să incite la ură socială între agricultori”, notează Forța Fermierilor.

Potrivit organizației, adevărata dramă a satului moldovenesc este falimentul fermierilor, datoriile sufocante, lipsa pieței de desfacere și migrația masivă. „Oamenii nu pleacă din Moldova pentru că o duc bine, ci pentru că nu mai pot supraviețui. Statul i-a abandonat, iar în Parlament au ajuns să fie luați peste picior”, se mai arată în reacția dură a asociației.

„Pentru unii, oamenii de la țară par bolfoși, dar realitatea este că ei sunt cei care produc hrana. Numai că nu pot plăti cu ouă și mere electricitatea, gazul și datoriile. Aceasta este ipocrizia de la tribuna Parlamentului”, încheie Forța Fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#belous #agricultori #fermieri #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.