IPRE nu vede cu „ochi buni” ideea lui Alaiba de a comasa ANRE și CC. A venit și cu 7 propuneri la proiect

10 Nov. 2021, 11:23
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Nov. 2021, 11:23 // Actual //  MD Bani

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) consideră insuficient de argumentată și respectiv inoportună soluția de reorganizare prin comasarea Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE) și Consiliul Concurenței (CC), atât timp cât nu există argumente obiective, susținute prin evaluări independente, realizate inclusiv cu implicarea experților din cadrul organizațiilor internaționale competente, (Secretariatul Comunității Energetice și Comisiei Europene), scrie Realitatea.md.

Autorii documentului, Calin Negură, expert în domeniul energetic și Iulian Groza, director Executiv IPRE, consideră că, viteza realizării unei asemenea reforme instituționale va fi întotdeauna în detrimentul calității, va genera riscuri de sustenabilitate și de creare a disfuncțiilor în reglementarea celor două sectoare critice ale economiei Republicii Moldova.

Mai mult, ignorarea procedurilor de elaborare a politicilor publice și a legii nr. 100 privind actele normative va compromite intențiile sincere de îmbunătățire și eficientizare a activității autorităților responsabile de implementarea politicilor mult prea importante pentru funcționarea unui stat cu economie de piață și integrarea regională a acesteia, susțin autorii.

În contextul celor enunțate, cei doi experți IPRE recomandă spre considerare revizuirea modului de reformă instituțională inițiată și realizarea următoarelor acțiuni:

  1. Inițierea unei evaluări instituționale obiective, bazată pe o metodologie adecvată, agreată de părțile interesate. Metodologia trebuie să includă un set de criterii ce vor examina respectarea de către ANRE și CC a principiilor recunoscute de activitate: independență, legalitate, profesionalism, obiectivitate, transparență, responsabilitate;
  2. Identificarea măsurilor necesare îmbunătățirii activității, transparenței și independenței ANRE și CC ca entități separate și după caz de identificat ce oportunități și riscuri are avea opțiunea de comasare a acestor autorități;
  3. Solicitarea suportului și participării active a reprezentanților Comisiei Europene (DG COMP/DGENER/DGTRADE), Secretariatului Comunității Energetice (SCE) și Comitetului de Reglementare a Comunității Energetice (ECRB), Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din domeniul Energiei (ACER), Rețelei Internaționale de Concurență (ICN), la toate etapele evaluării instituționale și de examinare a practicilor internaționale în domeniu. Un aspect principial asupra căruia trebuie să fie invitat SCE și Comisia Europeană să se expună, vizează conformitatea soluției/lor reorganizare prin prisma angajamentelor Republicii Moldova prevăzute de Acordul de Asociere cu UE și Tratatul Comunității Energetice;
  4. În baza concluziilor rapoartelor de evaluare instituțională și examinare a practicilor internaționale în domeniu, cu condiția confirmării deficiențelor sistemelor instituționale existente și argumentării corespunzătoare a soluțiilor de îmbunătățire și eficientizare propuse, urmează a fi examinată oportunitatea unei reforme instituționale, prin fuziune sau altfel;
  5. În baza evaluărilor, în cazul identificării soluției optime de reformă instituțională a ANRE și CC urmează a fi revizuit proiectul de lege actual, precum și pachetul de proiecte a actelor normative subordonate legii necesare pentru implementarea reformei instituționale;
  6. Efectuarea unei analize comparative cu alte soluții aplicate la nivel european cu privire la oportunitatea și modalitățile de reorganizare a autorităților de reglementare sectorială (ex-ante);
  7. De asemenea, în conformitate cu legea nr. 100 privind actele normative, proiectul legii urmează a fi însoțit de analiza inițiativei de elaborare a actului normativ sau AIR.

Precizăm că, inițiativa de a reforma cele două instituții în una singură a fost anunțată de Dumitru Alaiba încă acum o lună, perioadă în care s-a organizat consultări publice la acest subiect de comasare a ANRE cu CC.

 

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.