Italia, plan de salvare. Ce se scoate la vânzare pentru a ține sub control datoria publică

Italia este în criză: Povara datoriei ar putea crește

Raportul datoriei Italiei/PIB ar urma să scadă la 139,6% în 2026, de la 140,2% în acest an. Noile ţinte iau în considerare veniturile din vânzarea activelor. Care va fi aşteptată în următorii trei ani, a spus DEF. Şi mai spune că fără planurile de vânzare, povara datoriei probabil ar creste.

Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus în document că vânzările de pachete de acţiuni vor implica companii care fac obiectul angajamentelor de privatizare deja convenite cu Comisia Europeană.

„Aceasta este o referire la banca Monte dei Paschi di Siena (MPS). Care a fost salvată în 2017 la un cost de 5,4 miliarde de euro pentru contribuabili. Se aşteaptă ca Trezoreria să angajeze consilieri pentru procesul de reprivatizare al băncii. Au spus bancherii, deşi Giorgetti a minimizat perspectiva unei acţiuni rapide. Spunând că guvernul nu are nevoie urgentă de numerar”, scrie Reuters.

Italia mai vinde şi acţiuni de la companii

De asemenea, Italia va vinde acţiuni la companii la care participaţia Trezoreriei „o depăşeşte pe cea necesară pentru a menţine o coerenţă şi unitatea corespunzătoare a direcţiei strategice”, a adăugat Giorgetti, fără a oferi alte detalii.

Cu toate acestea, guvernele Italiei au un istoric de ţinte de privatizare nerespectate. Acestea datând dinainte de pandemia de COVID-19. Moment care a declanşat o lungă perioadă de politică fiscală expansionistă, care nu s-a încheiat încă.

În 2018, prim-ministrul de atunci Giuseppe Conte s-a angajat să strângă aproximativ 18 miliarde de euro din vânzările de active, până la sfârşitul anului următor, pentru a ajuta la scăderea datoriilor şi a linişti investitorii, dar planul nu a dat rezultate, scrie Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.