Japonezul care a cumpărat bilete la Jocurile Olimpice în valoare de 40.000 $: de fiecare dată când mă uit la ele, plâng

În ultimii 15 ani, Kazunori Takishima a călătorit în întreaga lume pentru a susține Japonia la fiecare ediție a Jocurilor Olimpice, așa că a fost un vis să vadă evenimentul în orașul său natal, Tokyo. Dar când săptămâna trecută a fost anunțată o interdicție pentru spectatori din cauza Covid-19, acest vis s-a ruinat.

Bărbatul a cheltuit aproape 40.000 de dolari pe 197 de bilete pentru el și prietenii săi, pentru a se înghesui la cât mai multe evenimente posibile în timpul Tokyo 2020, care începe pe 23 iulie.

„A fost nevoie de o cantitate incredibilă de timp, efort și pasiune. Dar am fost atât de pasionat de Jocurile Olimpice încât, chiar dacă a fost foarte dificil și provocator, m-am bucurat de procesul de cumpărare a biletelor”, a declarat Takishima pentru sursa citată.

Takishima este un om de afaceri din domeniul imobiliar, în vârstă de 45 de ani. Acesta a calculat că, dacă ar fi urmărit toate evenimentele pe care le rezervase, ar fi doborât recordul mondial Guinness de prezență la evenimentele olimpice. El va primi acum o rambursare pentru biletele pe care le-a cumpărat.

„Tot ceea ce am acum este tristețea și, de fiecare dată când mă uit la bilete, plâng”, a declarat Takishima. „Sunt pur și simplu trist”.

Din cauza pandemiei de coronavirus, la evenimentele de la Jocurile Olimpice vor putea participa doar membrii presei și anumiți demnitari.

Decizia oficialilor olimpici de a interzice accesul spectatorilor a fost luată pentru a preveni răspândirea Covid-19. Japonia tocmai a intrat în cea de-a patra stare de urgență, pe măsură ce cazurile de coronavirus cresc, peste 1.000 de cazuri zilnice fiind raportate doar în Tokyo în această săptămână. Însă, Takeshima consideră că riscurile sunt scăzute, mai ales în condițiile în care milioane de oameni pe zi folosesc în continuare metroul din Tokyo.

#jocurile olimpice #spectatori #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.