Japonezul care a cumpărat bilete la Jocurile Olimpice în valoare de 40.000 $: de fiecare dată când mă uit la ele, plâng

În ultimii 15 ani, Kazunori Takishima a călătorit în întreaga lume pentru a susține Japonia la fiecare ediție a Jocurilor Olimpice, așa că a fost un vis să vadă evenimentul în orașul său natal, Tokyo. Dar când săptămâna trecută a fost anunțată o interdicție pentru spectatori din cauza Covid-19, acest vis s-a ruinat.

Bărbatul a cheltuit aproape 40.000 de dolari pe 197 de bilete pentru el și prietenii săi, pentru a se înghesui la cât mai multe evenimente posibile în timpul Tokyo 2020, care începe pe 23 iulie.

„A fost nevoie de o cantitate incredibilă de timp, efort și pasiune. Dar am fost atât de pasionat de Jocurile Olimpice încât, chiar dacă a fost foarte dificil și provocator, m-am bucurat de procesul de cumpărare a biletelor”, a declarat Takishima pentru sursa citată.

Takishima este un om de afaceri din domeniul imobiliar, în vârstă de 45 de ani. Acesta a calculat că, dacă ar fi urmărit toate evenimentele pe care le rezervase, ar fi doborât recordul mondial Guinness de prezență la evenimentele olimpice. El va primi acum o rambursare pentru biletele pe care le-a cumpărat.

„Tot ceea ce am acum este tristețea și, de fiecare dată când mă uit la bilete, plâng”, a declarat Takishima. „Sunt pur și simplu trist”.

Din cauza pandemiei de coronavirus, la evenimentele de la Jocurile Olimpice vor putea participa doar membrii presei și anumiți demnitari.

Decizia oficialilor olimpici de a interzice accesul spectatorilor a fost luată pentru a preveni răspândirea Covid-19. Japonia tocmai a intrat în cea de-a patra stare de urgență, pe măsură ce cazurile de coronavirus cresc, peste 1.000 de cazuri zilnice fiind raportate doar în Tokyo în această săptămână. Însă, Takeshima consideră că riscurile sunt scăzute, mai ales în condițiile în care milioane de oameni pe zi folosesc în continuare metroul din Tokyo.

#jocurile olimpice #spectatori #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.