Joburi de viitor: (45) Marketolog personalizat

Marketologii personalizați găsesc modalități inteligente de afla și influența comportamentul oamenilor. Ei vor putea lucra pentru agenții de marketing și publicitate, în companii mari, ca freelanceri, sau pentru guvern.

Marketolog personalizat: Responsabilități

Marketologii personalizați dezvoltă și implementează strategii de marketing care folosesc conținut individualizat pentru comercializarea produselor, serviciilor și experiențelor pentru oameni și îiajută să ia decizii corecte. Prin colectarea datelor cu caracter personal pe baza senzori de corp, comportament și monitorizarea comunități și mediului, marketologii personalizați găsesc modalități inteligente de a angaja oamenii și de ainfluența comportamentul lor.

Marketolog personalizat: Interacțiune/Atribuții

Specialiștii în marketing pot lucra pentru agenții de marketing și publicitate, în interiorul companiilor mari, ca freelanceri, sau pentru guvern. Folosesc instrumente algoritmice pentru a înțelege de ce sunt interesați oamenii și pregătește publicitate care va funcționa pentru acei oameni.

Marketolog personalizat: Abilități

Specialiștii în marketing vor fi buni la analiza datelor și utilizarea instrumentelor automate pentru asistență. Vor avea studii în marketing și publicitate și vor trebui să cunoască multiplataforma de instrumente pentru marketing (cum ar fi realitatea augmentată, sisteme de recomandare personalizate și social media). Vor crea
povești convingătoare, pentru a motiva comportamentul consumatorului.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.