Joburi de viitor: (57) Inginer pentru controlul meteo

Inginerii pentru controlul vremii, cunoscuți și sub numele de geo-ingineri, vor fi angajați de guverne pentru a se asigura că clima planetei este adecvată și are suficientă diversitate pentru a susține numeroasele ecosisteme care există.

Inginer pentru controlul meteo: Responsabilități/Atribuții

Inginerii pentru controlul vremii folosesc tehnologii de captare și stocare a carbonului pentru a răci planeta, precum și de a instala filtre chimice în atmosferă pentru a devia lumina soarelui.
Pot crea ploi prin însămânțarea norilor folosind tehnologia dronelor, pot controla fulgerele cu lasere și pot scurge energia din uragane și cicloni pentru a le reutiliza în alte scopuri.
Inginerii pentru controlul vremii tind să fie conservatori cu instrumentele pe care le folosesc, deoarece prea multă manipulare a climatului poate avea rezultate catastrofale. Într-adevăr, controlul vremii este strict reglementat la nivel internațional.
Înainte ca inginerii de control meteo să poată pune în aplicare orice intervenție, trebuie să ruleze simulări computerizate aprofundate care modelează consecințele oricărei manipulări meteo.

Inginer pentru controlul meteo: Abilități

Inginerii pentru controlul vremii au calificări de nivel avansat în științe climatice și meteorologie. Ei vor fi deosebit de conștienți de modul în care schimbările meteo interacționează cu alte elemente ale sistemelor naturale. Inginerii de control al vremii folosesc instrumente de date mari și algoritmice pentru a simula și modela condițiile meteorologice, deci trebuie să fie foarte alfabetizați digital. Vor fi oameni analitici, cu un cod etic puternic.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de produse din soia ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere abruptă în primele luni ale anului 2025, semnalând posibile dezechilibre comerciale și riscuri pentru competitivitatea țării pe piețele internaționale. Conform unei analize a lui Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, trendul descendent este vizibil atât în volumele, cât și în valorile tranzacțiilor cu boabe de soia, șrot și ulei de soia.

„După un vârf istoric în 2023, când Moldova a exportat peste 50 milioane de unități de produse din soia, începutul lui 2025 arată un declin alarmant, cu doar 1,69 milioane de unități exportate în primul trimestru. Este un semnal clar că trebuie regândită strategia comercială”, avertizează Rija.

Dacă importurile de soia s-au menținut la un nivel constant de aproximativ 58,83 milioane unități în perioada 2022–2024, exporturile au oscilat puternic. După o explozie în 2023, în 2024 exporturile au scăzut dramatic la 14,99 milioane unități, iar în 2025 au continuat să se prăbușească.

Aceeași tendință este observată și în valoarea în lei moldovenești: de la 510 milioane lei în 2023, la doar 29,2 milioane în 2025. Aceasta indică fie o pierdere de piețe, fie o presiune sporită din partea concurenței regionale.

Boabele de soia rămân produsul dominant, reprezentând peste 60% din exporturi în majoritatea anilor analizați. Totuși, Ucraina continuă să domine importurile Moldovei – peste 99% din soia importată provine de aici, o dependență care ar putea deveni problematică în context geopolitic.

La export, România, Elveția, Turcia și Liban au fost piețele-cheie, însă în 2025 volumul livrărilor către aceste destinații a scăzut considerabil.

Companii precum SC OLSEG-VT SRL, ALIONEXAGRO SRL și FLOAREA-SOARELUI COMERT SRL sunt lideri pe piața exportului de ulei și șrot de soia, iar performanța acestora dictează dinamica generală a sectorului. Totuși, în 2025, inclusiv aceste companii raportează scăderi semnificative ale volumelor și veniturilor.

„Este esențial să sprijinim aceste companii în extinderea portofoliului de piețe și să încurajăm procesarea locală pentru a crește valoarea adăugată a produselor exportate”, subliniază Iurie Rija.

Asociația Agrocereale propune o diversificare a piețelor externe, reducerea dependenței de un singur furnizor (Ucraina) și creșterea capacității de procesare internă a soiei. În plus, este necesară o mai bună integrare a Moldovei în lanțurile de aprovizionare europene, în special pe segmentul produselor cu valoare adăugată mare, cum ar fi uleiul ambalat și șrotul procesat.