Judecătorul Dumitru Racoviță, numit în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a numit astăzi pe judecătorul de la Ungheni, Dumitru Racoviță, în calitate de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Decizia a fost luată în urma unui concurs, în care Racoviță s-a evidențiat prin performanțele obținute la proba interviu.

„Este o responsabilitate enormă să contribui la consolidarea unui sistem judiciar bazat pe integritate și profesionalism. Voi depune toate eforturile pentru a asigura o selecție echitabilă și obiectivă a judecătorilor, în beneficiul cetățenilor și al statului de drept”, a punctat Dumitru Racoviță

În luna aprilie a acestui an, Dumitru Racoviță a trecut cu succes procesul de evaluare al Comisiei Vetting, ceea ce i-a confirmat integritatea și competențele profesionale necesare pentru a ocupa această funcție.

Noul său rol în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor presupune responsabilitatea de a contribui la consolidarea unui sistem judiciar corect și transparent, prin evaluarea riguroasă a candidaților la funcția de judecător.

#numire #judecator #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.