Krasnoselski a găsit conducta salvatoare prin care va ajunge gaz în enclavă

Liderul nerecunoscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski susține că există două căi de livrare a gazului în Transnistria, după ce Ucraina va sista livrările gazului rusesc de la 1 ianuarie 2025.

„Avem două rute de livrare a gazului în republică: una prin teritoriul Ucrainei și a doua prin Republica Moldova, prin stația de la Căușeni. Această conductă ajunge și la noi, alimentând Transnistria. Este suficientă pentru a satisface toate nevoile noastre și obligațiile contractuale ale Centralei Termoelectrice Moldovenești față de consumatorii săi interni și externi. Desigur, este bine să avem două căi de aprovizionare. Acestea au fost verificate”, a declarat Vadim Krasnoselski în cadrul conferinței de presă, citat de novostipmr.

Krasnoselski și-a exprimat încrederea că, în ciuda riscurilor legate de războiul din Ucraina, se va găsi o soluție pozitivă pentru problema tranzitului gazelor în Transnistria.

Pe 27 august, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Ucraina nu va prelungi acordul cu Rusia privind tranzitul gazului, care expiră la sfârșitul anului 2024. Vicepremierul rus, Alexander Novak, a menționat în iulie că Rusia este pregătită să furnizeze gaz Europei prin Ucraina și după 2024, iar viitorul tranzitului depinde de Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.