Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activitatea economică din Republica Moldova este estimată să rămână relativ stabilă în trimestrul I 2026, însă cu presiuni moderate pe prețuri, arată datele Biroul Național de Statistică, publicate în baza rezultatelor Anchetei de conjunctură realizate în rândul managerilor.

Potrivit estimărilor, situația economică, veniturile din vânzări și numărul de salariați vor înregistra, per ansamblu, o relativă stabilitate, în timp ce prețurile produselor sunt așteptate să crească moderat în majoritatea sectoarelor.

În industria prelucrătoare, managerii anticipează stabilitate a situației economice și a numărului de salariați, însă o scădere moderată a veniturilor din vânzări. În același timp, prețurile produselor industriale ar urma să crească moderat. În construcții, așteptările indică stabilitate economică și a veniturilor, dar și o creștere a numărului de salariați, în timp ce prețurile lucrărilor ar putea rămâne aproape neschimbate. Comerțul cu amănuntul și serviciile sunt prognozate să evolueze stabil din punct de vedere economic, cu o ușoară creștere a veniturilor și o majorare moderată a prețurilor de vânzare.

Analiza pe clase de mărime arată diferențe mari. Întreprinderile mari anticipează o scădere moderată a veniturilor din vânzări și a numărului de salariați, în paralel cu o creștere a prețurilor. Întreprinderile mijlocii și mici prognozează, de asemenea, reduceri ale veniturilor și ale personalului, însă într-un ritm mai temperat. În schimb, întreprinderile micro se așteaptă la o ușoară creștere a veniturilor și a numărului de salariați, concomitent cu majorări moderate ale prețurilor.

Datele BNS relevă totodată că, în trimestrul IV 2025, 54% dintre respondenți s-au confruntat cu limitări în activitatea economică. Principala problemă semnalată a fost cererea insuficientă pe piață, urmată de dificultăți financiare și lipsa forței de muncă calificate. Printre factorii care au afectat negativ activitatea întreprinderilor se numără și consecințele războiului din Ucraina.

În ansamblu, perspectivele pentru începutul anului 2026 indică o economie aflată într-o zonă de stagnare controlată, cu presiuni inflaționiste moderate și riscuri persistente legate de cerere și de condițiile financiare.