Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice va organiza, pe 27 ianuarie 2026, o licitație „cu strigare” pentru valorificarea unor bunuri proprietate de stat, care include terenuri, construcții, complexe de bunuri, încăperi nelocuibile și cote din locuințe.

În cadrul licitației vor fi scoase la vânzare 19 loturi amplasate în 13 localități din Republica Moldova, iar valoarea totală a prețurilor inițiale de expunere ajunge la aproximativ 29,95 milioane de lei, fără a include obligațiile investiționale prevăzute pentru unele bunuri.

Cel mai scump lot este terenul cu suprafața de 5,34 hectare din comuna Zagarancea, raionul Ungheni, pentru care prețul de pornire este de 11 milioane de lei. Pentru acest bun este prevăzută suplimentar o obligație investițională de 5 milioane de euro, ce urmează a fi realizată în termen de trei ani de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

Un alt bun cu valoare ridicată este un spațiu nelocuibil cu suprafața de 721,5 metri pătrați din municipiul Chișinău, situat pe strada Uzinelor, scos la licitație cu un preț inițial de 9,5 milioane de lei. De asemenea, un teren de peste două hectare din satul Vorniceni, raionul Strășeni, are un preț de pornire de 1,65 milioane de lei, iar un lot format din două complexe de bunuri din orașul Drochia este evaluat la 1,62 milioane de lei.

La polul opus se află bunurile cu cele mai mici prețuri de expunere, printre care un garaj din orașul Rezina, scos la licitație pentru 50 de mii de lei, precum și mai multe construcții și terenuri din localități rurale precum Budăi, raionul Taraclia, sau Zgurița, raionul Drochia, cu prețuri de pornire cuprinse între 120 și 250 de mii de lei.

Adjudecarea bunurilor se va face prin strigare, la cel mai mare preț oferit. Cererile de participare pot fi depuse până pe 26 ianuarie 2026.

Precizăm că la mijlocul lunii decembrie curent, APP a încercat deja să vândă la licitație ”cu strigare” aceste proprietăți, însă a a fost adjudecat doar un complex de bunuri din Ungheni contra unei sume de aproape 2 milioane de lei.