Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să examineze în ședința de miercuri un proiect care prevede majorarea venitului lunar minim garantat, indicator utilizat la stabilirea ajutorului social pentru persoanele și familiile cu venituri reduse.

Documentul, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, propune indexarea acestui indicator cu 6,84%, corespunzător ratei anuale a inflației. Dacă va fi aprobat, noile valori vor intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2026.

Astfel, venitul lunar minim garantat ar urma să crească la 1 869 de lei pentru un adult și la 1 944 de lei pentru un copil. În prezent, acesta constituie 1 749 de lei pentru adulți și 1 819 lei pentru copii.

Indicatorul este utilizat la calcularea dreptului la ajutor social pentru gospodăriile cu venituri mici. Potrivit datelor din sistemul de asistență socială, pe parcursul anului trecut au beneficiat lunar de acest sprijin între 13 000 și 17 500 de gospodării.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează un număr mediu de 16 157 de beneficiari lunar, iar prestația medie lunară prognozată este de aproximativ 2 400 de lei pentru fiecare gospodărie.

În bugetul de stat pentru 2026 sunt prevăzute circa 580,4 milioane de lei pentru finanțarea programului de ajutor social. Din această sumă, aproximativ 576 de milioane de lei sunt destinate plății prestațiilor, iar circa 4,4 milioane de lei vor acoperi costurile serviciilor de distribuire. Majorarea este deja inclusă în bugetul aprobat pentru acest an.