Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.