Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele petroliere aduse din Uniunea Europeană ajung în Republica Moldova fără teste suplimentare la frontieră, fiind acceptate în baza certificatelor de conformitate emise de producători autorizați din UE. Clarificările au fost făcute de șeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNC), Sergiu Dărănuță, după ce mai mulți șoferi au reclamat în ultimele zile probleme legate de calitatea motorinei.

Dărănuță a explicat, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, că autoritățile au mers până acum pe încrederea în documentele emise în spațiul european. „Mergem pe prezumția că producătorul din UE livrează un produs conform. Nu am avut motive să credem că aceste certificate ar fi falsificate sau ar conține date eronate”, a spus el.

După apariția sesizărilor online, inspectorii au declanșat controale pe tot lanțul de distribuție – de la importatori și depozite până la stațiile PECO. Potrivit oficialului, verificările sunt în desfășurare, iar primele rezultate de laborator sunt așteptate în câteva zile. „Trebuie să stabilim exact unde au apărut eventualele abateri: la depozit sau direct la stație. Controalele sunt în curs și nu putem deocamdată nominaliza agenții economici”, a precizat șeful Inspectoratului.

El a adăugat că probe se prelevează inclusiv la punctele vamale, iar analiza lor durează între 5 și 13 zile, în funcție de gradul de încărcare al laboratoarelor. „Abia a venit primul raport și este pozitiv. Continuăm prelevările pentru a identifica dacă există motorină neconformă și de unde ar proveni aceasta”, a menționat Dărănuță.

Oficialul nu exclude nici alte cauze tehnice care ar putea afecta funcționarea autovehiculelor, cum ar fi utilizarea unor piese de proastă calitate. „Sunt situații când un filtru de motorină, care ar trebui să coste sute de lei, este înlocuit cu unul foarte ieftin. Și aceste lucruri trebuie luate în calcul”, a spus el.

În același timp, autoritățile explică și cum își pot recupera șoferii eventualele pagube. Consumatorii sunt îndemnați să păstreze bonurile fiscale de la stația PECO, de la serviciile de tractare și de la atelierul auto. „Pe baza acestor dovezi, Inspectoratul poate obliga agentul economic care a vândut produsul neconform să acopere prejudiciul”, a declarat Dărănuță.