LIFEHACK: Cum poți afla rețelele gratuite de internet de pe aeroporturi și parolele lor

Persoanele care călătoresc cu avionul și care vor să-și cruțe traficul de date de pe telefonul mobil în timp ce așteaptă prin aeroporturi au la dispoziție mai multe aplicații în care sunt trecute o parte dintre rețelele gratuite de wi-fi de pe aeroporturile lumii și parolele cu care te poți conecta la ele.

Informațiile din acest gen de aplicații sunt înscrise de către utilizatori, astfel, datele sunt updatate continuu prin introducerea de noi parole fix de cei care o folosesc, pe modelul Waze. O astfel de aplicație, WiFox, are informații despre rețelele din 350 de aeroporturi ale lumii. Utilizatorii pot folosi aplicația în modul hartă, unde pot selecta fiecare Wi-Fi care apare. De acolo pot copia parola de acces, conform descrierii aplicației.

De asemenea, utilizatorii pot adăuga noi hotspot-uri de pe aeroporturi. Acestea sunt trimise către foXnoMad, dezvoltatorul aplicației, pentru verificare și aprobare. După ce primesc undă verde, rețelele nou-adăugate apar pe hartă pentru ceilalți utilizatori.

Dezvoltatorul spune că aplicația WiFox este updatată continuu de către turiști, piloți și alți utilizatori. Aceștia trimit datele fie în aplicație, fie pe site, fie către conturile de Facebook și Twitter ale dezvoltatorului.

De asemenea, WiFox susține că protejează utilizatorii care stau pe rețelele Wi-Fi gratuit prezentându-le numele exact al acestora, astfel încât să nu intre pe rețele-capcană sau malițioase.

Aceasta nu este singura aplicație de acest gen. În magazinele online se mai găsesc aplicații similare, precum , WiFly, WIFI Passwords From Airports, WiFi Map, Free Internet Wifi Connect etc.

#retele gratuite #wi-fi #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost cel mai dificil an pentru apicultura din Republica Moldova din ultimele decenii, marcat de o prăbușire accentuată a producției de miere. Concluzia apare în analiza prezentată vineri, 9 ianuarie 2026, de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, înghețurile severe din primăvara anului trecut au afectat grav flora meliferă, iar efectul a fost o înjumătățire a producției de miere. În 2025, Republica Moldova a produs doar aproximativ 2,5 mii de tone de miere, un nivel comparabil cu cel din 2010 și cel mai scăzut din ultimii 10–15 ani. „A fost un an extrem de critic pentru ramura apicolă”, a subliniat Ioniță.

În pofida colapsului de producție, sectorul a fost parțial salvat de creșterea prețurilor de export și de valorificarea stocurilor acumulate în anii anteriori. Astfel, exporturile de miere sunt estimate la circa 13,8 milioane de dolari în 2025, în creștere față de 2024, dar încă sub recordul din 2017. În total, au fost exportate aproximativ 4,5 mii de tone de miere, dintre care circa 2 mii de tone au provenit din rezervele formate anterior.

În paralel cu dificultățile de producție, numărul familiilor de albine a continuat să crească. Dacă în 2015 Moldova avea 124,3 mii de familii de albine, în 2025 s-a ajuns la aproximativ 212 mii, cu aproape 88 de mii mai multe într-un deceniu. Majoritatea sunt deținute de gospodăriile populației, ceea ce arată interesul constant al moldovenilor pentru apicultură, chiar și în condiții de rentabilitate tot mai scăzută.

Pe partea de exporturi, principalele piețe pentru mierea moldovenească în ultimii trei ani au fost Italia, România și Slovacia, urmate de Franța, Norvegia și Germania. Totuși, prețurile rămân sub presiune. După un maxim de 3,8 dolari/kg în 2022, acestea s-au prăbușit în 2023 și 2024, revenind abia în 2025 până la aproximativ 3,3 dolari/kg în trimestrul trei, nivel încă inferior anilor favorabili.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că, în termeni reali, apicultorii au încasat în 2025 doar circa 40% din venitul pe kilogramul de miere obținut în 2010. Practic, pentru a câștiga astăzi cât câștigau acum 15 ani, apicultorii sunt nevoiți să vândă de 2,5 ori mai multă miere.

Instabilitatea sectorului se vede și în consumul intern. În 2025, moldovenii au consumat în medie doar 0,4 kg de miere pe cap de locuitor, față de 0,7 kg în 2023. „Anul 2025 a demonstrat cât de vulnerabilă este apicultura din Republica Moldova la factorii climatici și la evoluția prețurilor externe. Deși exporturile și stocurile au amortizat șocul, fără politici de sprijin și stabilizare, ramura rămâne expusă unor riscuri majore”, a concluzionat expertul.