Lockdown peste graniță. Autoritățile de la Kiev au anunțat o carantină strictă

Autopritățile de la Kiev anunță restricții mai dure pentru următoarele trei săptămâni. Restricțiile vor fi în vigoare până pe 9 aprilie, moment în care muzeele vor fi închise la Kiev și evenimentele în masă vor fi interzise. Anterior, autoritățile ucrainene au anunțat începutul celui de-al treilea val de coronavirus din țară și au permis un lockdown nou, pe scară largă.

La Kiev, de sâmbătă, 20 martie, va fi introdusă o carantină strictă, a declarat primarul orașului, Vitali Klitschko, scrie portalul Novoye Vremya.

Restricțiile în capitală vor fi introduse pentru o perioadă de trei săptămâni, până pe data de 9 aprilie. În acest moment, la Kiev vor fi interzise:

activitatea instituțiilor culturale, cinematografelor, teatrelor, muzeelor și sălilor de concert va fi închisă;
exploatarea centrelor comerciale și de divertisment, cu excepția magazinelor alimentare, a farmaciilor, a magazinelor de animale de companie, a magazinelor care vând produse de igienă și produse chimice de uz casnic;
organizarea de evenimente în masă.

Cafenelele și restaurantele din oraș vor putea opera doar pentru livrare. Saloanele de coafură și saloanele de înfrumusețare vor accepta clienții numai cu programare, iar cluburile de fitness și sălile de sport vor anula temporar activitpățile de grup. Toate întreprinderile și organizațiile din sfera bugetară vor lăsa angajații să lucreze la distanță.

Grădinițele din Kiev vor rămâne deschise, în timp ce școlarii își vor continua studiile de la distanță.

#Kiev #carantină #lockdown #Covid #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.