Lockdown peste graniță. Autoritățile de la Kiev au anunțat o carantină strictă

Autopritățile de la Kiev anunță restricții mai dure pentru următoarele trei săptămâni. Restricțiile vor fi în vigoare până pe 9 aprilie, moment în care muzeele vor fi închise la Kiev și evenimentele în masă vor fi interzise. Anterior, autoritățile ucrainene au anunțat începutul celui de-al treilea val de coronavirus din țară și au permis un lockdown nou, pe scară largă.

La Kiev, de sâmbătă, 20 martie, va fi introdusă o carantină strictă, a declarat primarul orașului, Vitali Klitschko, scrie portalul Novoye Vremya.

Restricțiile în capitală vor fi introduse pentru o perioadă de trei săptămâni, până pe data de 9 aprilie. În acest moment, la Kiev vor fi interzise:

activitatea instituțiilor culturale, cinematografelor, teatrelor, muzeelor și sălilor de concert va fi închisă;
exploatarea centrelor comerciale și de divertisment, cu excepția magazinelor alimentare, a farmaciilor, a magazinelor de animale de companie, a magazinelor care vând produse de igienă și produse chimice de uz casnic;
organizarea de evenimente în masă.

Cafenelele și restaurantele din oraș vor putea opera doar pentru livrare. Saloanele de coafură și saloanele de înfrumusețare vor accepta clienții numai cu programare, iar cluburile de fitness și sălile de sport vor anula temporar activitpățile de grup. Toate întreprinderile și organizațiile din sfera bugetară vor lăsa angajații să lucreze la distanță.

Grădinițele din Kiev vor rămâne deschise, în timp ce școlarii își vor continua studiile de la distanță.

#Kiev #carantină #lockdown #Covid #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.