Lovitură grea pentru producătorii de miere din Moldova! Aproape jumătate din mierea importată în Europa este „falsă”

Aproape jumătate – 46% – din mierea importată în Uniunea Europeană nu este miere autentică, deoarece nu respectă reglementările comunitare, potrivit unui studiu al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Centrului Comun de Cercetare al UE, care ridică această cifră la 74% în cazul importurilor din China și 93% din Turcia.

Studiul se bazează pe analiza a 320 de probe și ridică suspiciuni semnificative față de un raport anterior care plasa la 14% stocurile care nu respectau directiva europeană privind mierea. Țările analizate sunt: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania, Suedia, Norvegia și Elveția, conform Rador.

Conform raportului citat de Rador, „mierea falsă” provine în principal din China și Turcia.

Per ansamblu, mai mult de jumătate (57%) dintre operatorii controlați exportau miere suspectată a fi „alterată cu zaharuri străine”.

Comisia Europeană a investigat până în prezent 44 de operatori, iar 7 au fost sancționați, a adăugat Executivul comunitar.

Concret, aceste practici se referă la utilizarea siropurilor de zahăr patât în țările din afara UE, cât și pe teritoriul comunitar, precum și la analizele de laborator pentru a adapta amestecurile la controale și pentru a nu fi detectate de clienți și autorități.

De asemenea, analiza a identificat utilizarea de aditivi și coloranți și practici pentru a masca originea mierii și trasabilitatea acesteia. „Pe baza tuturor acestor lucruri, există o suspiciune serioasă că o mare parte din mierea importată din țările non-UE și care este suspectată că ar fi alterată de către Centrul Comun de Investigații rămâne prezentă și nedetectată pe piața UE”, a adăugat Comisia Europeană.

Două loturi de miere d in Republica Moldova au fost declarate suspecte, cu miere falsă.

Republica Moldova exportă miere în special în țările Uniunii Europene, iar cele mai mari cantități de miere au ajuns pe piețele din România, Italia, Polonia, Franța, Germania, Slovacia. În Republica Moldova activează peste 7.000 de apicultori, care produc anual circa 6.000 tone de miere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miere #producatori #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.