Lovitură la mafia cetățeniilor. Mai mulți moldoveni sunt anchetați într-un dosar în România

18 Dec. 2025, 12:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Dec. 2025, 12:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Zeci de percheziții au fost efectuate joi, 18 decembrie, de procurorii Parchetului General din România, într-un dosar ce vizează obținerea cetățeniei române pe baza unor acte falsificate, iar printre beneficiarii investigați se numără și cetățeni moldoveni, potrivit informațiilor difuzate de Antena3 CNN. Ancheta scoate la iveală o rețea complexă în care sunt implicați avocați din Baroul București, funcționari publici și intermediari.

Conform sursei citate, aproximativ 40 de percheziții au avut loc în cauze ce vizează infracțiuni grave, precum constituirea unui grup infracțional organizat, fals material și intelectual, uz de fals, acces ilegal la sisteme informatice și divulgarea de informații confidențiale. Vizate sunt inclusiv instituții din Sectorul 6 al Bucureștiului, în special Serviciul Stării Civile.

Procurorii români susțin că gruparea infracțională, constituită în 2022, ar fi avut acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, de unde ar fi fost obținute sau fabricate acte de stare civilă necesare pentru a demonstra, în mod fals, descendența din foști cetățeni români. Legea permite redobândirea cetățeniei române pentru descendenții până la gradul al III-lea ai cetățenilor români din teritoriile istorice, inclusiv actuala Republică Moldova, însă anchetatorii afirmă că această procedură a fost deturnată prin documente falsificate.

Potrivit Parchetului General, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea grupului investigat. Ulterior, beneficiarii au obținut pașapoarte românești, devenind în mod fraudulos cetățeni ai Uniunii Europene. În total, anchetatorii au identificat cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sectorului 6.

Antena3 CNN mai notează că în dosar sunt cercetați opt membri ai grupului infracțional organizat, cinci avocați, 14 funcționari publici și peste 100 de alți suspecți, ancheta fiind în plină desfășurare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!