Lucian Balan, agricultor: Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Provocări și planuri de viitor

20 Aug. 2021, 17:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Aug. 2021, 17:53 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Ploile din acest an au favorizat obţinerea de către fermieri a unor recolte mai bogate, iar odată cu aceasta şi recuperarea din pierderile suportate în urma secetei crunte din sezonul agricol precedent, scrie MOVCA.

Cel puţin aşa s-a întâmplat în cazul lui Lucian Balan, fermier tânăr din satul Cozeşti, raionul Sângerei, membru al Asociaţiei MOVCA, care spune că anul acesta este mulţumit de rezultatele obţinute de pe un teren agricol de 100 hectare, certificat ecologic şi pe care a cultivat speltă.

„Anul acesta suntem mulţumiţi. Am avut parte de condiţii bune, care au favorizat obţinerea unei recolte bogate. De pe un câmp de 100 de hectare am recoltat 382 tone de seminţe nedecojite de speltă.”

Fermierul a specificat că din 1500 de hectare lucrate, 100 de hectare au fost certificate ecologic şi pe ele asigură respectarea cerinţelor legate de asolament. Acest an este primul în care pe acest teren a cultivat speltă.

Din 2019, de când acest câmp este certificat ecologic, pe el a semănat mai întâi porumb, apoi floarea-soarelui în 2020, iar în acest an – speltă.

„Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Anul trecut am semănat floarea-soarelui şi, din cauza secetei, am obţinut o recoltă medie de doar 300 kg de seminţe la hectar şi am ieşit în pierdere.”

Lucian Balan a precizat că toată producţia de speltă recoltată în acest an a fost vândută prin  Prograin Organic la preţul de 5,10 lei de kg. Astfel, dacă ia în calcul profitul realizat în 2021, suprapus cu pierderile avute în 2020, constată că a ieşit cap în cap pentru cei doi ani în ceea ce priveşte producerea ecologică.

După ce a fost recoltată spelta, a făcut dezmiriştire şi concomitent a semănat muştar în calitate de îngrăşământ verde şi, fiindcă între timp au căzut ploi, acesta a răsărit deja. Conform cerinţelor de asolament, pentru anul viitor pe acest câmp preconizează să cultive mazăre, iar peste un an – din nou speltă.

„Deocamdată nu planific extinderea suprafețelor ecologice. Sper însă că în următorii ani statul va acorda mai multă susținere producătorilor şi nu exclud ca astfel de măsuri să fie lansate chiar în viitorul apropiat.”

Deşi spune că nu-şi poate realiza deocamdată planurile legate de extinderea producerii agricole ecologice, Lucian Balan este ferm convins că anume acest tip de agricultură reprezintă viitorul.

Realitatea Live

27 Dec. 2025, 10:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Dec. 2025, 10:43 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII