Lucian Balan, agricultor: Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Provocări și planuri de viitor

Ploile din acest an au favorizat obţinerea de către fermieri a unor recolte mai bogate, iar odată cu aceasta şi recuperarea din pierderile suportate în urma secetei crunte din sezonul agricol precedent, scrie MOVCA.

Cel puţin aşa s-a întâmplat în cazul lui Lucian Balan, fermier tânăr din satul Cozeşti, raionul Sângerei, membru al Asociaţiei MOVCA, care spune că anul acesta este mulţumit de rezultatele obţinute de pe un teren agricol de 100 hectare, certificat ecologic şi pe care a cultivat speltă.

„Anul acesta suntem mulţumiţi. Am avut parte de condiţii bune, care au favorizat obţinerea unei recolte bogate. De pe un câmp de 100 de hectare am recoltat 382 tone de seminţe nedecojite de speltă.”

Fermierul a specificat că din 1500 de hectare lucrate, 100 de hectare au fost certificate ecologic şi pe ele asigură respectarea cerinţelor legate de asolament. Acest an este primul în care pe acest teren a cultivat speltă.

Din 2019, de când acest câmp este certificat ecologic, pe el a semănat mai întâi porumb, apoi floarea-soarelui în 2020, iar în acest an – speltă.

„Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Anul trecut am semănat floarea-soarelui şi, din cauza secetei, am obţinut o recoltă medie de doar 300 kg de seminţe la hectar şi am ieşit în pierdere.”

Lucian Balan a precizat că toată producţia de speltă recoltată în acest an a fost vândută prin Prograin Organic la preţul de 5,10 lei de kg. Astfel, dacă ia în calcul profitul realizat în 2021, suprapus cu pierderile avute în 2020, constată că a ieşit cap în cap pentru cei doi ani în ceea ce priveşte producerea ecologică.

După ce a fost recoltată spelta, a făcut dezmiriştire şi concomitent a semănat muştar în calitate de îngrăşământ verde şi, fiindcă între timp au căzut ploi, acesta a răsărit deja. Conform cerinţelor de asolament, pentru anul viitor pe acest câmp preconizează să cultive mazăre, iar peste un an – din nou speltă.

„Deocamdată nu planific extinderea suprafețelor ecologice. Sper însă că în următorii ani statul va acorda mai multă susținere producătorilor şi nu exclud ca astfel de măsuri să fie lansate chiar în viitorul apropiat.”

Deşi spune că nu-şi poate realiza deocamdată planurile legate de extinderea producerii agricole ecologice, Lucian Balan este ferm convins că anume acest tip de agricultură reprezintă viitorul.

#agricultura ecologica #recolta #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.