Lucian Balan, agricultor: Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Provocări și planuri de viitor

Ploile din acest an au favorizat obţinerea de către fermieri a unor recolte mai bogate, iar odată cu aceasta şi recuperarea din pierderile suportate în urma secetei crunte din sezonul agricol precedent, scrie MOVCA.

Cel puţin aşa s-a întâmplat în cazul lui Lucian Balan, fermier tânăr din satul Cozeşti, raionul Sângerei, membru al Asociaţiei MOVCA, care spune că anul acesta este mulţumit de rezultatele obţinute de pe un teren agricol de 100 hectare, certificat ecologic şi pe care a cultivat speltă.

„Anul acesta suntem mulţumiţi. Am avut parte de condiţii bune, care au favorizat obţinerea unei recolte bogate. De pe un câmp de 100 de hectare am recoltat 382 tone de seminţe nedecojite de speltă.”

Fermierul a specificat că din 1500 de hectare lucrate, 100 de hectare au fost certificate ecologic şi pe ele asigură respectarea cerinţelor legate de asolament. Acest an este primul în care pe acest teren a cultivat speltă.

Din 2019, de când acest câmp este certificat ecologic, pe el a semănat mai întâi porumb, apoi floarea-soarelui în 2020, iar în acest an – speltă.

„Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Anul trecut am semănat floarea-soarelui şi, din cauza secetei, am obţinut o recoltă medie de doar 300 kg de seminţe la hectar şi am ieşit în pierdere.”

Lucian Balan a precizat că toată producţia de speltă recoltată în acest an a fost vândută prin Prograin Organic la preţul de 5,10 lei de kg. Astfel, dacă ia în calcul profitul realizat în 2021, suprapus cu pierderile avute în 2020, constată că a ieşit cap în cap pentru cei doi ani în ceea ce priveşte producerea ecologică.

După ce a fost recoltată spelta, a făcut dezmiriştire şi concomitent a semănat muştar în calitate de îngrăşământ verde şi, fiindcă între timp au căzut ploi, acesta a răsărit deja. Conform cerinţelor de asolament, pentru anul viitor pe acest câmp preconizează să cultive mazăre, iar peste un an – din nou speltă.

„Deocamdată nu planific extinderea suprafețelor ecologice. Sper însă că în următorii ani statul va acorda mai multă susținere producătorilor şi nu exclud ca astfel de măsuri să fie lansate chiar în viitorul apropiat.”

Deşi spune că nu-şi poate realiza deocamdată planurile legate de extinderea producerii agricole ecologice, Lucian Balan este ferm convins că anume acest tip de agricultură reprezintă viitorul.

#agricultura ecologica #recolta #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.