Lucian Balan, agricultor: Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Provocări și planuri de viitor

Ploile din acest an au favorizat obţinerea de către fermieri a unor recolte mai bogate, iar odată cu aceasta şi recuperarea din pierderile suportate în urma secetei crunte din sezonul agricol precedent, scrie MOVCA.

Cel puţin aşa s-a întâmplat în cazul lui Lucian Balan, fermier tânăr din satul Cozeşti, raionul Sângerei, membru al Asociaţiei MOVCA, care spune că anul acesta este mulţumit de rezultatele obţinute de pe un teren agricol de 100 hectare, certificat ecologic şi pe care a cultivat speltă.

„Anul acesta suntem mulţumiţi. Am avut parte de condiţii bune, care au favorizat obţinerea unei recolte bogate. De pe un câmp de 100 de hectare am recoltat 382 tone de seminţe nedecojite de speltă.”

Fermierul a specificat că din 1500 de hectare lucrate, 100 de hectare au fost certificate ecologic şi pe ele asigură respectarea cerinţelor legate de asolament. Acest an este primul în care pe acest teren a cultivat speltă.

Din 2019, de când acest câmp este certificat ecologic, pe el a semănat mai întâi porumb, apoi floarea-soarelui în 2020, iar în acest an – speltă.

„Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Anul trecut am semănat floarea-soarelui şi, din cauza secetei, am obţinut o recoltă medie de doar 300 kg de seminţe la hectar şi am ieşit în pierdere.”

Lucian Balan a precizat că toată producţia de speltă recoltată în acest an a fost vândută prin Prograin Organic la preţul de 5,10 lei de kg. Astfel, dacă ia în calcul profitul realizat în 2021, suprapus cu pierderile avute în 2020, constată că a ieşit cap în cap pentru cei doi ani în ceea ce priveşte producerea ecologică.

După ce a fost recoltată spelta, a făcut dezmiriştire şi concomitent a semănat muştar în calitate de îngrăşământ verde şi, fiindcă între timp au căzut ploi, acesta a răsărit deja. Conform cerinţelor de asolament, pentru anul viitor pe acest câmp preconizează să cultive mazăre, iar peste un an – din nou speltă.

„Deocamdată nu planific extinderea suprafețelor ecologice. Sper însă că în următorii ani statul va acorda mai multă susținere producătorilor şi nu exclud ca astfel de măsuri să fie lansate chiar în viitorul apropiat.”

Deşi spune că nu-şi poate realiza deocamdată planurile legate de extinderea producerii agricole ecologice, Lucian Balan este ferm convins că anume acest tip de agricultură reprezintă viitorul.

#agricultura ecologica #recolta #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.