Macron, vrea o revoluţie a inteligenţei artificiale. Nu îi este frică de ea. Vrea mai multă şi o vrea la Paris

Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron.

Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron. OpenAI este mai puţin cunoscută, dar creaţia sa, ChatGPT, este vedetă mondială.

Preşedintele caută să-şi cultive imaginea de om al tehnologiei. Este un obişnuit al marilor conferinţe de profil şi se fotografiază adesea alături de personalităţi importante din industrie – poate chiar cu toate, de la Elon Musk şi Satya Nadella până la un mic robot umanoid pe nume Pepper. ChatGPT era noua vedetă, un deschizător al drumurilor inteligenţei artificiale. O lună mai târziu, un foarte tânăr start-up francez creat pentru a concura cu OpenAI reuşea să strângă finanţare de 113 milione de dolari fără ca măcar să aibă un produs pe piaţă. Mistral AI, fondată de specialişti şcoliţi la DeepMind, al Google, şi Meta, are ca scop crearea de modele de limbaj open-source şi soluţii de inteligenţă artificială generativă pentru companii. Aceasta este o diferenţă faţă de ChatGPT, care se adresează oricui. Primul produs al Mistral ar urma să fie lansat abia anul viitor. În companie crede inclusiv fostul CEO al Google Eric Schmidt. Injecţia de capital primită este una dintre cele mai mari runde de finanţare obţinute de o companie europeană de inteligenţă artificială generativă. Mistral este genul de companie pe care Macron vrea să-l vadă crescând în Franţa. Preşedintele are o relaţie de dragoste de lungă durată cu tehnologia, iar acum pare îndrăgostit de noua ei faţă, inteligenţa artificială. În iunie, la conferinţa destinată inovaţiei şi start-up-urilor VivaTech din Paris, Macron a anunţat o serie de noi iniţiative, inclusiv un fond de 500 de milioane de euro pentru finanţarea „campionilor AI“ francezi.

„Cred că suntem numărul unu în AI în Europa continentală şi trebuie să accelerăm“, a declarat preşedintele francez pentru CNBC la acel eveniment. „Vom investi ca nebunii în formare şi cercetare.“ Sunt realizabile visele lui Macron? Ţara are o mulţime de talent tehnic, dar se luptă pe o piaţă scumpă şi plină de provocări. Apoi, cadrul legislativ de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene abia începe să fie conturat. În prima sa campanie prezidenţială, preşedintele promitea o agendă agresivă pentru a transforma Franţa într-o „naţiune start-up“ – un slogan care, a spus el, implică „o naţiune care lucrează cu şi pentru start-up-uri, dar şi o naţiune care gândeşte şi se mişcă precum un start-up“, după cum aminteşte Tech Monitor. În mod ideal, Franţa ar vrea să încurajeze companiile autohtone pentru a concura cu Google şi OpenAI. Succesul Mistral o încurajează şi reflectă, probabil, dorinţa crescândă a Europei de a crea o alternativă viabilă la Silicon Valley.

După întrevederea cu Sam Altman de la OpenAI, Macron a împărţit scena de la VivaTech cu CEO-ul Mistral Arthur Mensch pentru a anunţa noile politici menite să stimuleze şi mai mult naşterea şi creşterea start-up-urilor franceze. Franţa a fost mult timp plictisitoare în privinţa afacerilor inovatoare, în comparaţie cu, spre exemplu, Silicon Valley, fiind percepută ca având un mediu prea birocratic şi ostil. Un nou Google sau un nou Amazon este puţin probabil să se nască în Franţa. Însă AI este o direcţie care abia prinde contur. Este ceva atât de nou, puternic şi influent încât sperie. Dincolo de scenariile apocaliptice, în care omenirea este subjugată sau eradicată de creierele electronice, AI îşi poate găsi utilitatea aproape oriunde, iar pentru companiile franceze în domenii la care se pricep şi le stăpânesc foarte bine, cum ar fi sustenabilitatea, diagnosticarea şi descoperirea de noi medicamente. Specialiştii cred că Franţa a stabilit un cadru de succes pentru a ajuta startup-urile să se lanseze, în special prin iniţiative susţinute de guvern precum La French Tech. În plus, Franţa se mândreşte şi cu un bazin mare de talente. „Avem şcoli excelente de cercetare fundamentală şi aplicată în matematică şi avem un set excelent de şcoli de inginerie“, spune Miailhe. „Există un motiv pentru care DeepMind, Facebook şi alţii au investit atât de mult pentru a-şi construi clustere în Franţa.“
VC Sequoia Capital plasează Parisul pe locul al doilea în Europa pentru cota sa din talentul AI, de 3,81% (deşi Londra găzduieşte un procent mai impresionant de 12,29%, iar pe de altă parte, locul trei, Zurich, este departe cu o cotă de doar 2,9% – top 15 nu include nicio capitală est-europeană).

Câteva cuvinte despre VivaTech 2023…..
Găzduită la Paris, cea de-a şaptea ediţie a târgului de tehnologie a adunat peste 2.200 de expozanţi şi-a atras 10.000 de reprezentanţi ai afacerilor, în ciuda preţului ridicat al biletului, de 620 euro, şi a standurilor care au fost vândute cu peste 100.000 de euro. Numărul de vizitatori este de ordinul zecilor de mii. Vedeta ediţiei 2023 a fost Elon Musk, CEO-ul Twitter, Tesla şi SpaceX. Acolo, Macron a promis 7 miliarde de euro în capital nou pentru dezvoltarea tehnologiilor de top franceze. Nu există suficient capital lichid privat în Europa alocat noilor tehnologii, a spus Macron la eveniment.

Francezii preferă să-şi investească economiile în investiţii cu risc scăzut, a remarcat el, oferind entităţilor private şi publice mai puţină putere de foc pentru investiţiile riscante. Ca atare, preşedintele a anunţat finanţare nouă pentru investiţii în AI şi modernizare a capacităţilor franceze de AI. Aceasta include un pachet de 500 de milioane euro pentru a crea între cinci şi zece clustere AI, 40 de milioane euro pentru a atrage investiţii în AI generativă şi două pachete de subvenţii de stat, de 50 de milioane euro respectiv de 500 de milioane euro, pentru a accelera capacitatea supercalculatoarelor. Macron a prezentat şi programul „Tibi 2“, în care investitorii instituţionali, care operează economii de 5.000 de miliarde de euro pentru cetăţenii francezi, s-au angajat să redirecţioneze aproximativ 7 miliarde de euro din aceşti bani către economia reală. Folosind efectul de pârghie al acestor bani în fonduri de investiţii, Macron speră să creeze investiţii concrete de 35-40 de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Macron #revolutie #inteligenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.