Macron, vrea o revoluţie a inteligenţei artificiale. Nu îi este frică de ea. Vrea mai multă şi o vrea la Paris

Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron.

Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron. OpenAI este mai puţin cunoscută, dar creaţia sa, ChatGPT, este vedetă mondială.

Preşedintele caută să-şi cultive imaginea de om al tehnologiei. Este un obişnuit al marilor conferinţe de profil şi se fotografiază adesea alături de personalităţi importante din industrie – poate chiar cu toate, de la Elon Musk şi Satya Nadella până la un mic robot umanoid pe nume Pepper. ChatGPT era noua vedetă, un deschizător al drumurilor inteligenţei artificiale. O lună mai târziu, un foarte tânăr start-up francez creat pentru a concura cu OpenAI reuşea să strângă finanţare de 113 milione de dolari fără ca măcar să aibă un produs pe piaţă. Mistral AI, fondată de specialişti şcoliţi la DeepMind, al Google, şi Meta, are ca scop crearea de modele de limbaj open-source şi soluţii de inteligenţă artificială generativă pentru companii. Aceasta este o diferenţă faţă de ChatGPT, care se adresează oricui. Primul produs al Mistral ar urma să fie lansat abia anul viitor. În companie crede inclusiv fostul CEO al Google Eric Schmidt. Injecţia de capital primită este una dintre cele mai mari runde de finanţare obţinute de o companie europeană de inteligenţă artificială generativă. Mistral este genul de companie pe care Macron vrea să-l vadă crescând în Franţa. Preşedintele are o relaţie de dragoste de lungă durată cu tehnologia, iar acum pare îndrăgostit de noua ei faţă, inteligenţa artificială. În iunie, la conferinţa destinată inovaţiei şi start-up-urilor VivaTech din Paris, Macron a anunţat o serie de noi iniţiative, inclusiv un fond de 500 de milioane de euro pentru finanţarea „campionilor AI“ francezi.

„Cred că suntem numărul unu în AI în Europa continentală şi trebuie să accelerăm“, a declarat preşedintele francez pentru CNBC la acel eveniment. „Vom investi ca nebunii în formare şi cercetare.“ Sunt realizabile visele lui Macron? Ţara are o mulţime de talent tehnic, dar se luptă pe o piaţă scumpă şi plină de provocări. Apoi, cadrul legislativ de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene abia începe să fie conturat. În prima sa campanie prezidenţială, preşedintele promitea o agendă agresivă pentru a transforma Franţa într-o „naţiune start-up“ – un slogan care, a spus el, implică „o naţiune care lucrează cu şi pentru start-up-uri, dar şi o naţiune care gândeşte şi se mişcă precum un start-up“, după cum aminteşte Tech Monitor. În mod ideal, Franţa ar vrea să încurajeze companiile autohtone pentru a concura cu Google şi OpenAI. Succesul Mistral o încurajează şi reflectă, probabil, dorinţa crescândă a Europei de a crea o alternativă viabilă la Silicon Valley.

După întrevederea cu Sam Altman de la OpenAI, Macron a împărţit scena de la VivaTech cu CEO-ul Mistral Arthur Mensch pentru a anunţa noile politici menite să stimuleze şi mai mult naşterea şi creşterea start-up-urilor franceze. Franţa a fost mult timp plictisitoare în privinţa afacerilor inovatoare, în comparaţie cu, spre exemplu, Silicon Valley, fiind percepută ca având un mediu prea birocratic şi ostil. Un nou Google sau un nou Amazon este puţin probabil să se nască în Franţa. Însă AI este o direcţie care abia prinde contur. Este ceva atât de nou, puternic şi influent încât sperie. Dincolo de scenariile apocaliptice, în care omenirea este subjugată sau eradicată de creierele electronice, AI îşi poate găsi utilitatea aproape oriunde, iar pentru companiile franceze în domenii la care se pricep şi le stăpânesc foarte bine, cum ar fi sustenabilitatea, diagnosticarea şi descoperirea de noi medicamente. Specialiştii cred că Franţa a stabilit un cadru de succes pentru a ajuta startup-urile să se lanseze, în special prin iniţiative susţinute de guvern precum La French Tech. În plus, Franţa se mândreşte şi cu un bazin mare de talente. „Avem şcoli excelente de cercetare fundamentală şi aplicată în matematică şi avem un set excelent de şcoli de inginerie“, spune Miailhe. „Există un motiv pentru care DeepMind, Facebook şi alţii au investit atât de mult pentru a-şi construi clustere în Franţa.“
VC Sequoia Capital plasează Parisul pe locul al doilea în Europa pentru cota sa din talentul AI, de 3,81% (deşi Londra găzduieşte un procent mai impresionant de 12,29%, iar pe de altă parte, locul trei, Zurich, este departe cu o cotă de doar 2,9% – top 15 nu include nicio capitală est-europeană).

Câteva cuvinte despre VivaTech 2023…..
Găzduită la Paris, cea de-a şaptea ediţie a târgului de tehnologie a adunat peste 2.200 de expozanţi şi-a atras 10.000 de reprezentanţi ai afacerilor, în ciuda preţului ridicat al biletului, de 620 euro, şi a standurilor care au fost vândute cu peste 100.000 de euro. Numărul de vizitatori este de ordinul zecilor de mii. Vedeta ediţiei 2023 a fost Elon Musk, CEO-ul Twitter, Tesla şi SpaceX. Acolo, Macron a promis 7 miliarde de euro în capital nou pentru dezvoltarea tehnologiilor de top franceze. Nu există suficient capital lichid privat în Europa alocat noilor tehnologii, a spus Macron la eveniment.

Francezii preferă să-şi investească economiile în investiţii cu risc scăzut, a remarcat el, oferind entităţilor private şi publice mai puţină putere de foc pentru investiţiile riscante. Ca atare, preşedintele a anunţat finanţare nouă pentru investiţii în AI şi modernizare a capacităţilor franceze de AI. Aceasta include un pachet de 500 de milioane euro pentru a crea între cinci şi zece clustere AI, 40 de milioane euro pentru a atrage investiţii în AI generativă şi două pachete de subvenţii de stat, de 50 de milioane euro respectiv de 500 de milioane euro, pentru a accelera capacitatea supercalculatoarelor. Macron a prezentat şi programul „Tibi 2“, în care investitorii instituţionali, care operează economii de 5.000 de miliarde de euro pentru cetăţenii francezi, s-au angajat să redirecţioneze aproximativ 7 miliarde de euro din aceşti bani către economia reală. Folosind efectul de pârghie al acestor bani în fonduri de investiţii, Macron speră să creeze investiţii concrete de 35-40 de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Macron #revolutie #inteligenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.