Macron, vrea o revoluţie a inteligenţei artificiale. Nu îi este frică de ea. Vrea mai multă şi o vrea la Paris

Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron.

Luna mai l-a adus pe CEO-ul de la OpenAI, americanul Sam Altman, la palatul Elysée, unde a avut o discuţie amicală cu preşedintele Macron. OpenAI este mai puţin cunoscută, dar creaţia sa, ChatGPT, este vedetă mondială.

Preşedintele caută să-şi cultive imaginea de om al tehnologiei. Este un obişnuit al marilor conferinţe de profil şi se fotografiază adesea alături de personalităţi importante din industrie – poate chiar cu toate, de la Elon Musk şi Satya Nadella până la un mic robot umanoid pe nume Pepper. ChatGPT era noua vedetă, un deschizător al drumurilor inteligenţei artificiale. O lună mai târziu, un foarte tânăr start-up francez creat pentru a concura cu OpenAI reuşea să strângă finanţare de 113 milione de dolari fără ca măcar să aibă un produs pe piaţă. Mistral AI, fondată de specialişti şcoliţi la DeepMind, al Google, şi Meta, are ca scop crearea de modele de limbaj open-source şi soluţii de inteligenţă artificială generativă pentru companii. Aceasta este o diferenţă faţă de ChatGPT, care se adresează oricui. Primul produs al Mistral ar urma să fie lansat abia anul viitor. În companie crede inclusiv fostul CEO al Google Eric Schmidt. Injecţia de capital primită este una dintre cele mai mari runde de finanţare obţinute de o companie europeană de inteligenţă artificială generativă. Mistral este genul de companie pe care Macron vrea să-l vadă crescând în Franţa. Preşedintele are o relaţie de dragoste de lungă durată cu tehnologia, iar acum pare îndrăgostit de noua ei faţă, inteligenţa artificială. În iunie, la conferinţa destinată inovaţiei şi start-up-urilor VivaTech din Paris, Macron a anunţat o serie de noi iniţiative, inclusiv un fond de 500 de milioane de euro pentru finanţarea „campionilor AI“ francezi.

„Cred că suntem numărul unu în AI în Europa continentală şi trebuie să accelerăm“, a declarat preşedintele francez pentru CNBC la acel eveniment. „Vom investi ca nebunii în formare şi cercetare.“ Sunt realizabile visele lui Macron? Ţara are o mulţime de talent tehnic, dar se luptă pe o piaţă scumpă şi plină de provocări. Apoi, cadrul legislativ de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene abia începe să fie conturat. În prima sa campanie prezidenţială, preşedintele promitea o agendă agresivă pentru a transforma Franţa într-o „naţiune start-up“ – un slogan care, a spus el, implică „o naţiune care lucrează cu şi pentru start-up-uri, dar şi o naţiune care gândeşte şi se mişcă precum un start-up“, după cum aminteşte Tech Monitor. În mod ideal, Franţa ar vrea să încurajeze companiile autohtone pentru a concura cu Google şi OpenAI. Succesul Mistral o încurajează şi reflectă, probabil, dorinţa crescândă a Europei de a crea o alternativă viabilă la Silicon Valley.

După întrevederea cu Sam Altman de la OpenAI, Macron a împărţit scena de la VivaTech cu CEO-ul Mistral Arthur Mensch pentru a anunţa noile politici menite să stimuleze şi mai mult naşterea şi creşterea start-up-urilor franceze. Franţa a fost mult timp plictisitoare în privinţa afacerilor inovatoare, în comparaţie cu, spre exemplu, Silicon Valley, fiind percepută ca având un mediu prea birocratic şi ostil. Un nou Google sau un nou Amazon este puţin probabil să se nască în Franţa. Însă AI este o direcţie care abia prinde contur. Este ceva atât de nou, puternic şi influent încât sperie. Dincolo de scenariile apocaliptice, în care omenirea este subjugată sau eradicată de creierele electronice, AI îşi poate găsi utilitatea aproape oriunde, iar pentru companiile franceze în domenii la care se pricep şi le stăpânesc foarte bine, cum ar fi sustenabilitatea, diagnosticarea şi descoperirea de noi medicamente. Specialiştii cred că Franţa a stabilit un cadru de succes pentru a ajuta startup-urile să se lanseze, în special prin iniţiative susţinute de guvern precum La French Tech. În plus, Franţa se mândreşte şi cu un bazin mare de talente. „Avem şcoli excelente de cercetare fundamentală şi aplicată în matematică şi avem un set excelent de şcoli de inginerie“, spune Miailhe. „Există un motiv pentru care DeepMind, Facebook şi alţii au investit atât de mult pentru a-şi construi clustere în Franţa.“
VC Sequoia Capital plasează Parisul pe locul al doilea în Europa pentru cota sa din talentul AI, de 3,81% (deşi Londra găzduieşte un procent mai impresionant de 12,29%, iar pe de altă parte, locul trei, Zurich, este departe cu o cotă de doar 2,9% – top 15 nu include nicio capitală est-europeană).

Câteva cuvinte despre VivaTech 2023…..
Găzduită la Paris, cea de-a şaptea ediţie a târgului de tehnologie a adunat peste 2.200 de expozanţi şi-a atras 10.000 de reprezentanţi ai afacerilor, în ciuda preţului ridicat al biletului, de 620 euro, şi a standurilor care au fost vândute cu peste 100.000 de euro. Numărul de vizitatori este de ordinul zecilor de mii. Vedeta ediţiei 2023 a fost Elon Musk, CEO-ul Twitter, Tesla şi SpaceX. Acolo, Macron a promis 7 miliarde de euro în capital nou pentru dezvoltarea tehnologiilor de top franceze. Nu există suficient capital lichid privat în Europa alocat noilor tehnologii, a spus Macron la eveniment.

Francezii preferă să-şi investească economiile în investiţii cu risc scăzut, a remarcat el, oferind entităţilor private şi publice mai puţină putere de foc pentru investiţiile riscante. Ca atare, preşedintele a anunţat finanţare nouă pentru investiţii în AI şi modernizare a capacităţilor franceze de AI. Aceasta include un pachet de 500 de milioane euro pentru a crea între cinci şi zece clustere AI, 40 de milioane euro pentru a atrage investiţii în AI generativă şi două pachete de subvenţii de stat, de 50 de milioane euro respectiv de 500 de milioane euro, pentru a accelera capacitatea supercalculatoarelor. Macron a prezentat şi programul „Tibi 2“, în care investitorii instituţionali, care operează economii de 5.000 de miliarde de euro pentru cetăţenii francezi, s-au angajat să redirecţioneze aproximativ 7 miliarde de euro din aceşti bani către economia reală. Folosind efectul de pârghie al acestor bani în fonduri de investiţii, Macron speră să creeze investiţii concrete de 35-40 de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Macron #revolutie #inteligenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă