Maia Sandu a renunțat la compensație. Cât i-a venit factura la gaz

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu susține că a renunțat la compensația pentru factura la gaz, deoarece potrivit ei, „îmi pot permite. Este un gest de solidaritate din partea celor care pot să facă acest lucru”.

Referind-se la factura la gaz care i-a venit, președinta a declarat, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că factura pentru luna ianuarie încă nu a primit-o.

Factura pentru luna ianuarie nu a venit. Cealaltă a venit și mi-am plătit-o – peste 800 de lei și a fost și compensația de 400 de lei. (…) Sunt oameni care muncesc în sectorul bugetar și se descurcă mai bine sunt alții care se descurcă mai greu. Sunt oameni care au trei, patru copii acasă și lucrează într-o funcție publică. Nu trebuie să se pună presiune pe ei. E un gest de solidaritate din partea celor care își pot permite acest lucru”, a declarata Maia Sandu.

În prezent tariful la gaz este de 10,26 de lei metru cub de gaz, iar Guvernul compensează facturile. Până la 50 de metru cubi de gaz tariful este de 6,80 metrul cub, iar până la 150 de metrii cubi tariful este de 7,90 de lei.

Moldovagaz deja s-a adresat la ANRE cu o solicitare de majorare a tarifului la gaz pentru consumatori, la 15,58 de lei pentru metrul cub. Premierul Natalia Gavrilița a declarat, în data de 26 ianuarie, că tarifele vor rămâne neschimbate pentru consumatori în urma majorării compensațiilor alocate de Guvern.

#compensație #gaz #factura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a atins o premieră economică istorică: în trimestrul al doilea din 2025, exportul de servicii a depășit, pentru prima dată, exportul de bunuri, marcând o schimbare profundă în structura economiei naționale.

Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, acest moment reprezintă „o cotitură istorică”, având în vedere că acum 30 de ani exportul de bunuri era de șase ori mai mare decât cel de servicii. „Exportul de servicii a ajuns la o maximă istorică de 804 milioane USD, depășind exportul de bunuri cu 14 milioane USD. Pentru prima dată în istoria țării, exportul de servicii domină exportul de bunuri”, a declarat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

După recordul din trimestrul II al anului 2022, de 1,22 miliarde USD, exportul de bunuri a scăzut continuu, ajungând la minimumul de 790 milioane USD. În termeni anuali, exporturile de bunuri s-au redus de la 4,34 miliarde la 3,38 miliarde USD, o scădere de aproape un miliard.

În același timp, exportul de servicii a crescut de la 2,70 la 2,88 miliarde USD. Diferența dintre exportul de bunuri și servicii s-a redus de la 2,25 miliarde USD în 2022, la doar 490 milioane USD în 2025. „Avem o tendință clară de dominare a exporturilor de servicii. Scăderea exporturilor de bunuri este puternic amortizată de creșterea serviciilor”, a subliniat analistul.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat servicii în valoare de 1,43 miliarde USD, o triplare față de 2020. Cele mai importante domenii sunt IT-ul, turismul și transportul de pasageri. Exportul de servicii IT a atins 726 milioane USD, cel de transport – 569 milioane USD, iar cel de servicii pentru afaceri – 267 milioane USD.

„Exportul de servicii este motorul următorilor ani de dezvoltare ai Republicii Moldova. Dacă la bunuri avem un deficit comercial de peste 6 miliarde USD, la servicii avem o balanță pozitivă de peste 900 milioane USD, care acoperă 15–20% din deficitul de la bunuri”, a spus Ioniță.

Expertul consideră că exportul de servicii medicale și educaționale are un potențial uriaș, de până la 1,5 miliarde USD anual. În prezent, serviciile de sănătate aduc 72,5 milioane USD, dar ar putea fi dublate sau triplate în următorii ani.

De asemenea, sectorul transporturilor, după o creștere semnificativă post-pandemie, a intrat în stagnare, iar serviciile de prelucrare a materiei prime și construcțiile nu sunt suficient valorificate.

„Economia secolului XXI este economia serviciilor. Republica Moldova trebuie să-și construiască viitorul economic pe servicii – transport, IT, sănătate, educație, turism. Avem oameni, avem competențe, iar tendința actuală ne arată direcția corectă”, a conchis Veaceslav Ioniță.