Maib la Fintech Conference Moldova 2021: Banking inovațional și smart city pentru Chișinău

04 Nov. 2021, 15:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2021, 15:10 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Despre banking la next level, transformarea digitală a afacerilor, dezvoltarea conceptului de smart city și cum e să fii peste așteptările clienților – acestea au fost principalele subiecte de discuții la Fintech Moldova Conference 2021, cel mai important eveniment anual dedicat acestei industrii.

La ediția a treia au fost prezenți speakeri importanți din sectorul financiar, bancar, IT, liderii start-upurilor de succes, precum și investitori din țară și de peste hotare. În debutul evenimentului, Giorgi Shagidze, președintele maib, a adresat un mesaj de susținere a sectorului fintech și profesioniștilor acestei industrii.

Giorgi Shagidze, CEO maib:

„Așa cum probabil mulți deja au conștientizat, domeniul fintech este, cu siguranță, viitorul industriei financiare, inclusiv al sectorului bancar. Pentru noi, la maib, este important să identificăm cele mai bune companii din domeniul fintech pentru a stabili parteneriate strategice în anul următor, a dezvolta și susține inițiativele IT și start-up-urile. Ne bucurăm să fim parte a acestui eveniment important pentru dezvoltarea căruia vom continua să acordăm susținere, alături de partenerul nostru de încredere Mastercard”.

Pandemia a impulsionat transformarea digitală a maib, astfel încât, astăzi, clienții băncii au acces la depozite online, la fel cum pot deschide conturi și carduri doar la un click distanță. În ultimele 3 luni, inclusiv creditele pot fi aprobate în doar câteva ore online. Zilnic, peste 267 000 de clienți sunt activi în aplicația maibank, iar mai mult de jumătate dintre ei fac toate plățile exclusiv online.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședintele maib:

„Astăzi practic au fost nivelate barierele dintre industrii. Băncile nu mai concurează doar cu băncile. Clienții tot mai mult aspiră să fie liberi, să aibă acces la finanțe de oriunde și oricând, având așteptări tot mai mari de la tot ce înseamnă digital. În cadrul maib centrarea pe client a devenit filosofie de business. La fiecare contact cu clientul alegem ce e mai bun pentru el în acel moment. Totodată, am dezvoltat în jurul său un ecosistem – aplicația mobilă maibank, produse bancare simple și moderne, vânzări online, un nou sistem de CRM lansat în 2020, serviciul Contact Center, programarea electronică a vizitei la sucursală, terminalele de autoservire, serviciile suplimentare la ATM și multe alte facilități care ne permit să facem experiența clienților maib unică și valoroasă”.

Proiectele de digitalizare dezvoltate de maib trec dincolo de hotarele băncii. În luna martie 2021, maib, Mastercard și Primăria Municipiului Chișinău au lansat o nouă soluție de plată în capitală – proiectul pilot de achitare cu cardul în transportul public, inițiativă dezvoltată în susținerea conceptului de smart city.

Dionisie Comerzan, Manager de proiect la maib:

„De la începutul proiectului, în troleibuzele de pe rutele 22, 23, 24 și 30 au fost înregistrate peste 203,3 mii de tranzacții cu cardul, iar în autobuzele de pe rutele 2 și 5 – peste 43,5 mii. Pe viitor, planificăm instalarea validatoarelor în unitățile de transport, iar taxatorii să preia funcția de controlori. Acest lucru va permite ca achitarea să fie făcută individual de călători, iar biletul îl vor primi electronic în aplicația mobilă, prin notificare SMS, chat bot sau în extrasul bancar.

În prezent, suntem implicați și în cadrul unui alt proiect prin care ne propunem instalarea turnichetelor la intrarea în parcuri, muzee, parcări și la evenimentele culturale. Acestea vor permite achitarea instantă pentru acces, fără implicarea factorului uman. Smart city pentru maib înseamnă și posibilitatea achitării prin FacePay, sistemul de plăți utilizat în mai multe țări din toată lumea, pe care urmează să-l implementăm și care va permite plata utilizând datele biometrice individuale ale fiecărei persoane, fără a fi nevoie ca aceasta să utilizeze fizic cardul bancar sau telefonul”.

Fintech Moldova Conference 2021 s-a desfășurat cu suportul maib și Mastercard, implementat de Fintech Moldova și Start-up Moldova și susținut de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și Suedia, în cadrul Proiectului TEKWILL.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 34% din împrumuturi și 31% din depozitele întregului sistem bancar. Are cea mai des descărcată și cea mai bine cotată aplicație mobilă din segmentul bancar. Maib este cel mai mare acceptant de carduri pe toate domeniile de business: POS terminale, ATM, comerţ electronic, terminale de autoservire. Prin reţeaua sa vastă, banca deserveşte aproximativ un milion de clienţi, persoane fizice, IMM-uri şi clienţi corporativi. În 2021, pentru al doilea an consecutiv, maib a obţinut titlul „Best Digital Bank Moldova”, oferit de Global Banking and Finance Review.  Totodată, maib a fost desemnată „Cea mai bună bancă în Moldova” de publicaţiile Global Finance şi Euromoney.

P.

15 Nov. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Nov. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Marile companii energetice europene au început să recruteze foști oficiali NATO, diplomați și specialiști în securitate pentru a-și proteja centralele, rețelele electrice și alte infrastructuri strategice de sabotaje și atacuri cibernetice. Măsurile vin pe fondul intensificării amenințărilor hibride, inclusiv al operațiunilor suspectate că ar fi coordonate de Rusia, relatează Financial Times.

Printre companiile care își consolidează echipele de securitate se numără grupurile finlandeze Fortum și Neste, care au apelat la foști angajați NATO și diplomați pentru a dezvolta capacități interne de analiză geopolitică. În paralel, operatorii rețelelor electrice din întreaga Europă investesc sume tot mai mari în protejarea infrastructurii critice.

Potrivit Financial Times, directorul unei importante companii energetice europene a dezvăluit, în cadrul unei reuniuni private organizate înaintea conferinței Adipec din Abu Dhabi, că grupul său a început să colaboreze îndeaproape cu serviciile de informații ale statului pentru a preveni eventuale atacuri asupra instalațiilor energetice.

Christian Bruch, directorul general al Siemens Energy, unul dintre cei mai importanți furnizori mondiali de echipamente pentru rețele electrice și turbine cu gaz, avertizează că Europa este insuficient pregătită pentru asemenea amenințări.

„Europa nu este suficient protejată. Este vulnerabilă”, a declarat Bruch, amintind de atacurile recente asupra unor substații electrice din Germania.

Potrivit acestuia, repetarea unor asemenea incidente sau producerea unor atacuri de amploarea celor observate în Ucraina ar putea scoate la iveală vulnerabilități majore ale sistemelor energetice europene.

„Dacă se va repeta sau vom vedea ceva asemănător cu ceea ce se întâmplă în Ucraina ori în Emirate, vom constata că nu suntem pregătiți”, a avertizat șeful Siemens Energy.

Samu Paukkunen, fost oficial de rang înalt al NATO, angajat în acest an de compania finlandeză Fortum, susține că incidentele cu drone și alte forme de atacuri hibride au determinat operatorii energetici să își regândească radical strategiile de securitate.

Acesta a explicat că firmele sunt nevoite să proiecteze sisteme de rezervă și să investească în măsuri de protecție pentru scenarii considerate până nu demult aproape imposibile.

Amenințările nu se limitează însă la atacurile fizice. Companiile energetice sunt expuse unui număr tot mai mare de tentative de intruziune informatică, care pot afecta sistemele de control, distribuția energiei electrice și funcționarea infrastructurii industriale.

Potrivit unei analize a Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), în 2024, o companie obișnuită din sectorul gazelor sau electricității se confrunta cu peste 1.500 de atacuri cibernetice pe săptămână, de trei ori mai multe decât în 2020.

Pe fondul acestor riscuri, operatorii energetici încearcă să își consolideze cooperarea cu autoritățile naționale, serviciile de informații și specialiștii în apărare, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială pentru detectarea amenințărilor.

Comisia Europeană pregătește, la rândul său, consolidarea cadrului de securitate energetică, acordând o atenție mai mare protecției fizice a instalațiilor strategice, nu doar asigurării aprovizionării cu energie.