Maib la Fintech Conference Moldova 2021: Banking inovațional și smart city pentru Chișinău

Despre banking la next level, transformarea digitală a afacerilor, dezvoltarea conceptului de smart city și cum e să fii peste așteptările clienților – acestea au fost principalele subiecte de discuții la Fintech Moldova Conference 2021, cel mai important eveniment anual dedicat acestei industrii.

La ediția a treia au fost prezenți speakeri importanți din sectorul financiar, bancar, IT, liderii start-upurilor de succes, precum și investitori din țară și de peste hotare. În debutul evenimentului, Giorgi Shagidze, președintele maib, a adresat un mesaj de susținere a sectorului fintech și profesioniștilor acestei industrii.

Giorgi Shagidze, CEO maib:

„Așa cum probabil mulți deja au conștientizat, domeniul fintech este, cu siguranță, viitorul industriei financiare, inclusiv al sectorului bancar. Pentru noi, la maib, este important să identificăm cele mai bune companii din domeniul fintech pentru a stabili parteneriate strategice în anul următor, a dezvolta și susține inițiativele IT și start-up-urile. Ne bucurăm să fim parte a acestui eveniment important pentru dezvoltarea căruia vom continua să acordăm susținere, alături de partenerul nostru de încredere Mastercard”.

Pandemia a impulsionat transformarea digitală a maib, astfel încât, astăzi, clienții băncii au acces la depozite online, la fel cum pot deschide conturi și carduri doar la un click distanță. În ultimele 3 luni, inclusiv creditele pot fi aprobate în doar câteva ore online. Zilnic, peste 267 000 de clienți sunt activi în aplicația maibank, iar mai mult de jumătate dintre ei fac toate plățile exclusiv online.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședintele maib:

„Astăzi practic au fost nivelate barierele dintre industrii. Băncile nu mai concurează doar cu băncile. Clienții tot mai mult aspiră să fie liberi, să aibă acces la finanțe de oriunde și oricând, având așteptări tot mai mari de la tot ce înseamnă digital. În cadrul maib centrarea pe client a devenit filosofie de business. La fiecare contact cu clientul alegem ce e mai bun pentru el în acel moment. Totodată, am dezvoltat în jurul său un ecosistem – aplicația mobilă maibank, produse bancare simple și moderne, vânzări online, un nou sistem de CRM lansat în 2020, serviciul Contact Center, programarea electronică a vizitei la sucursală, terminalele de autoservire, serviciile suplimentare la ATM și multe alte facilități care ne permit să facem experiența clienților maib unică și valoroasă”.

Proiectele de digitalizare dezvoltate de maib trec dincolo de hotarele băncii. În luna martie 2021, maib, Mastercard și Primăria Municipiului Chișinău au lansat o nouă soluție de plată în capitală – proiectul pilot de achitare cu cardul în transportul public, inițiativă dezvoltată în susținerea conceptului de smart city.

Dionisie Comerzan, Manager de proiect la maib:

„De la începutul proiectului, în troleibuzele de pe rutele 22, 23, 24 și 30 au fost înregistrate peste 203,3 mii de tranzacții cu cardul, iar în autobuzele de pe rutele 2 și 5 – peste 43,5 mii. Pe viitor, planificăm instalarea validatoarelor în unitățile de transport, iar taxatorii să preia funcția de controlori. Acest lucru va permite ca achitarea să fie făcută individual de călători, iar biletul îl vor primi electronic în aplicația mobilă, prin notificare SMS, chat bot sau în extrasul bancar.

În prezent, suntem implicați și în cadrul unui alt proiect prin care ne propunem instalarea turnichetelor la intrarea în parcuri, muzee, parcări și la evenimentele culturale. Acestea vor permite achitarea instantă pentru acces, fără implicarea factorului uman. Smart city pentru maib înseamnă și posibilitatea achitării prin FacePay, sistemul de plăți utilizat în mai multe țări din toată lumea, pe care urmează să-l implementăm și care va permite plata utilizând datele biometrice individuale ale fiecărei persoane, fără a fi nevoie ca aceasta să utilizeze fizic cardul bancar sau telefonul”.

Fintech Moldova Conference 2021 s-a desfășurat cu suportul maib și Mastercard, implementat de Fintech Moldova și Start-up Moldova și susținut de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și Suedia, în cadrul Proiectului TEKWILL.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de 34% din împrumuturi și 31% din depozitele întregului sistem bancar. Are cea mai des descărcată și cea mai bine cotată aplicație mobilă din segmentul bancar. Maib este cel mai mare acceptant de carduri pe toate domeniile de business: POS terminale, ATM, comerţ electronic, terminale de autoservire. Prin reţeaua sa vastă, banca deserveşte aproximativ un milion de clienţi, persoane fizice, IMM-uri şi clienţi corporativi. În 2021, pentru al doilea an consecutiv, maib a obţinut titlul „Best Digital Bank Moldova”, oferit de Global Banking and Finance Review. Totodată, maib a fost desemnată „Cea mai bună bancă în Moldova” de publicaţiile Global Finance şi Euromoney.

#banking inovational #smart city #FinTech #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.