MAIB va intermedia prima emisiune de obligațiuni municipale în Chișinău

Pe data de 15 iulie anul curent MAIB a semnat un acord de colaborare cu Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, pentru facilitarea emiterii primei obligațiuni municipale din istoria capitalei. Semnarea a avut loc după ce oferta MAIB a fost declarată câștigătoare în cadrul concursului demarat de Primăria municipiului Chișinău. MAIB va asigura cadrul necesar pentru dezvoltarea unui mecanism alternativ de finanțare pentru proiectele capitalei, prin emisiunea obligațiunilor municipale.

Aceasta urmează a fi emisiunea de obligațiuni municipale cu cel mai mare volum, care va oferi posibilitatea atragerii investitorilor prin intermediul pieței de capital, precum și diversificarea instrumentelor de investire în condiții de maximă transparență.

Pentru MAIB, participarea în cadrul emisiunii de obligațiuni municipale este un eveniment important. În decursul celor 30 de ani de activitate banca s-a poziționat ca un promotor activ al inovațiilor financiare, contribuind la dezvoltarea piețelor de capital din Moldova.

Ion Ceban, Primarul General al Chișinăului, a comentat:

”Semnarea acestui contract reprezintă un pas foarte important pentru municipalitate și, în general, pentru Republica Moldova, fiind o premieră când o administrație publică locală lansează proiecte conectate la obligațiunile financiare. Datorită acestora vor fi implementate un șir de proiecte pentru locuitorii capitalei. Acum vorbim în special de locuitorii din suburbia, care vor dispune de un transport public de calitate. Vreau să mulțumesc partenerului nostru financiar – Moldova Agroindbank – pentru acest eveniment important pentru municipalitate și colegilor de la Expert-Grup – pentru facilitarea procesului”.

Giorgi Shagidze, Președintele MAIB, a menționat:

„Ne bucurăm să fim parte a acestui proiect unic pentru Chișinău, care va aduce numeroase beneficii atât autorităților locale, cât și direct locuitorilor săi. Întrucât emisiunea de obligațiuni municipale va fi utilizată pentru achiziționarea transportului public modern în Chișinău, sprijinul MAIB pentru proiect este în concordanță cu obiectivul băncii de promovare a conceptului Smart City. Această emisiune va sprijini, de asemenea, dezvoltarea pieței locale de capital, unde MAIB va continua să contribuie prin expertiza și experiența sa”.

Obligațiunile municipale reprezintă valori mobiliare emise de orașe sau alte forme administrativ-teritoriale locale. Autoritățile locale pot realiza emisiuni de obligațiuni municipale pentru investiții capitale sau refinanțarea unei datorii pe termen lung, contractată anterior, de asemenea, pentru investiții capitale.

Proiectul “Obligațiunile guvernamentale locale – ca măsură de sporire a autonomiei locale” este implementat de Centrul „Expert-Grup”, cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău.

MAIB dezvoltă parteneriate cu municipalitatea, finanțând proiecte importante precum dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport. De asemenea, MAIB și Mastercard participă în prima etapă a proiectului pilot de taxare electronică în unitățile de transport public din Chișinău. Mai multe informații despre proiect pot fi găsite pe pagina web.

Despre MAIB

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu circa 30% din activele bancare ale ţării şi circa 35% cota creditelor. MAIB deţine o cotă de piaţă de 24,6% la creditele ipotecare. În ultimii 5 ani, MAIB a înregistrat în medie o creştere a activelor de 11,4%, o creştere a depozitelor de 11,7% şi o creştere a profitului de 8,9%. Banca deserveşte peste 20% din populaţia Moldovei şi este printre cei mai mari angajatori din ţară. Banca este bine capitalizată, cu un raport al fondurilor proprii totale de 19,54%. MAIB a obţinut în medie în ultimii cinci ani un indicator ROE de 13,54%. MAIB este recunoscută pe scară largă pentru serviciile oferite clienţilor şi inovaţia produselor sale. Din anul 2018, cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

#emisiune #obligatiuni #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.