Marea problemă a învățământului, de nerezolvat. Autoritățile au decis fuzionarea mai multor școli profesionale

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului s-a decis fuzionarea mai multor școli profesionale urmare a numărului redus de studenți. „Pentru unele specialități numărul de studenți este zero în unele școli profesionale”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.

Astfel, urmare a deciziei Executivului, Şcoala Profesională din Leova va absorbi Şcoala Profesională din Cimişlia, Şcoala Profesională din Nisporeni va fuziona cu Şcoala Profesională din Călărași, iar Şcoala Profesională din Rîşcani va fuziona cu cea de la Drochia.

„Personalul salariat din instituțiile publice absorbite va fi transferat, cu respectarea prevederilor legislației muncii, la instituțiile publice absorbante, asigurându-se integrarea acestuia în cadrul instituțiilor respective. În cazul imposibilității transferului unor salariați”, se arată în decizia Guvernului.

Economistul Veaceslav Ioniță declara anterior că Republica Moldova trece prin al treilea val de migrațiune care vizează tinerii.

„Asistăm la un proces de accelerare a migrației tinerilor. Dacă anterior migrau cei de aproape 30 de ani, în ultimii cinci ani tinerii de vârstă universitară migrează masiv. În câțiva ani, dacă lucrurile vor fi tot așa, vom ajunge în situația când tinerii care trebuie să fie studenți vor fi mai mulți peste hotare decât în țară. Estimez că, în prezent, Republica Moldova are circa 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii sunt în țară, iar 30 de mii peste hotare. Există riscul ca în următorii ani să avem tot 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii vor fi peste hotare, iar în țară – 30 de mii”.

Ultimele date statistice relevă că în Școlile Profesionale di țară în perioada anilor 2022-2023 erau 13 000 de tineri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scoli profesionale #fuzionare #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.