Marea problemă a învățământului, de nerezolvat. Autoritățile au decis fuzionarea mai multor școli profesionale

În cadrul ședinței de astăzi a Guvernului s-a decis fuzionarea mai multor școli profesionale urmare a numărului redus de studenți. „Pentru unele specialități numărul de studenți este zero în unele școli profesionale”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun.

Astfel, urmare a deciziei Executivului, Şcoala Profesională din Leova va absorbi Şcoala Profesională din Cimişlia, Şcoala Profesională din Nisporeni va fuziona cu Şcoala Profesională din Călărași, iar Şcoala Profesională din Rîşcani va fuziona cu cea de la Drochia.

„Personalul salariat din instituțiile publice absorbite va fi transferat, cu respectarea prevederilor legislației muncii, la instituțiile publice absorbante, asigurându-se integrarea acestuia în cadrul instituțiilor respective. În cazul imposibilității transferului unor salariați”, se arată în decizia Guvernului.

Economistul Veaceslav Ioniță declara anterior că Republica Moldova trece prin al treilea val de migrațiune care vizează tinerii.

„Asistăm la un proces de accelerare a migrației tinerilor. Dacă anterior migrau cei de aproape 30 de ani, în ultimii cinci ani tinerii de vârstă universitară migrează masiv. În câțiva ani, dacă lucrurile vor fi tot așa, vom ajunge în situația când tinerii care trebuie să fie studenți vor fi mai mulți peste hotare decât în țară. Estimez că, în prezent, Republica Moldova are circa 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii sunt în țară, iar 30 de mii peste hotare. Există riscul ca în următorii ani să avem tot 80 de mii de studenți, doar că 50 de mii vor fi peste hotare, iar în țară – 30 de mii”.

Ultimele date statistice relevă că în Școlile Profesionale di țară în perioada anilor 2022-2023 erau 13 000 de tineri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scoli profesionale #fuzionare #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.