Mașini de făcut bani! Profitul băncilor s-a comprimat cu aproape o treime

Băncile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a profitului în primele patru luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Profitul net al băncilor a totalizat 1,4 miliarde de lei, reflectând o reducere de 31,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Toate cele 11 bănci din țară au raportat profit în această perioadă, însă doar patru dintre ele – Maib, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank – au generat aproximativ 90,04% din profitul total al sectorului bancar. Celelalte șapte bănci au contribuit cu restul de 114,3 milioane de lei la profitul net înregistrat.

Analiza datelor relevă faptul că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-aprilie 2024 și-a crescut veniturile în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce celelalte zece au consemnat o scădere a profitului.

Maib a raportat cel mai mare profit net în primele patru luni ale anului 2024, totalizând 454,07 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Moldindconbank a urmat, cu un profit de 276,02 milioane de lei, în timp ce OTP Bank și Victoriabank au înregistrat profituri de 196,08 milioane de lei și, respectiv, 106,92 milioane de lei.

Celelalte bănci, în funcție de profitul net în ianuarie-aprilie 2024, au raportat următoarele cifre: ProCreditBank – 31,56 milioane de lei (în scădere de la 57,28 milioane de lei în 2023), FinComBank – 26,16 milioane de lei (57,12 milioane de lei), BCR Chișinău – 18,36 milioane de lei (44,24 milioane de lei), Eximbank – 17,68 milioane de lei (36,74 milioane de lei), Energbank – 15,14 milioane de lei (29,54 milioane de lei), Comerțbank – 3,54 milioane de lei (15,66 milioane de lei) și EuroCreditBank – 1,87 milioane de lei (10,86 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #reducere #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.