Mașini de făcut bani! Profitul băncilor s-a comprimat cu aproape o treime

Băncile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a profitului în primele patru luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Profitul net al băncilor a totalizat 1,4 miliarde de lei, reflectând o reducere de 31,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Toate cele 11 bănci din țară au raportat profit în această perioadă, însă doar patru dintre ele – Maib, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank – au generat aproximativ 90,04% din profitul total al sectorului bancar. Celelalte șapte bănci au contribuit cu restul de 114,3 milioane de lei la profitul net înregistrat.

Analiza datelor relevă faptul că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-aprilie 2024 și-a crescut veniturile în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce celelalte zece au consemnat o scădere a profitului.

Maib a raportat cel mai mare profit net în primele patru luni ale anului 2024, totalizând 454,07 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Moldindconbank a urmat, cu un profit de 276,02 milioane de lei, în timp ce OTP Bank și Victoriabank au înregistrat profituri de 196,08 milioane de lei și, respectiv, 106,92 milioane de lei.

Celelalte bănci, în funcție de profitul net în ianuarie-aprilie 2024, au raportat următoarele cifre: ProCreditBank – 31,56 milioane de lei (în scădere de la 57,28 milioane de lei în 2023), FinComBank – 26,16 milioane de lei (57,12 milioane de lei), BCR Chișinău – 18,36 milioane de lei (44,24 milioane de lei), Eximbank – 17,68 milioane de lei (36,74 milioane de lei), Energbank – 15,14 milioane de lei (29,54 milioane de lei), Comerțbank – 3,54 milioane de lei (15,66 milioane de lei) și EuroCreditBank – 1,87 milioane de lei (10,86 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #reducere #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.