Mașini de făcut bani! Profitul băncilor s-a comprimat cu aproape o treime

Băncile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a profitului în primele patru luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Profitul net al băncilor a totalizat 1,4 miliarde de lei, reflectând o reducere de 31,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Toate cele 11 bănci din țară au raportat profit în această perioadă, însă doar patru dintre ele – Maib, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank – au generat aproximativ 90,04% din profitul total al sectorului bancar. Celelalte șapte bănci au contribuit cu restul de 114,3 milioane de lei la profitul net înregistrat.

Analiza datelor relevă faptul că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-aprilie 2024 și-a crescut veniturile în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce celelalte zece au consemnat o scădere a profitului.

Maib a raportat cel mai mare profit net în primele patru luni ale anului 2024, totalizând 454,07 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Moldindconbank a urmat, cu un profit de 276,02 milioane de lei, în timp ce OTP Bank și Victoriabank au înregistrat profituri de 196,08 milioane de lei și, respectiv, 106,92 milioane de lei.

Celelalte bănci, în funcție de profitul net în ianuarie-aprilie 2024, au raportat următoarele cifre: ProCreditBank – 31,56 milioane de lei (în scădere de la 57,28 milioane de lei în 2023), FinComBank – 26,16 milioane de lei (57,12 milioane de lei), BCR Chișinău – 18,36 milioane de lei (44,24 milioane de lei), Eximbank – 17,68 milioane de lei (36,74 milioane de lei), Energbank – 15,14 milioane de lei (29,54 milioane de lei), Comerțbank – 3,54 milioane de lei (15,66 milioane de lei) și EuroCreditBank – 1,87 milioane de lei (10,86 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #reducere #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova are una dintre cele mai scăzute niveluri de productivitate a muncii din Europa, ceea ce afectează direct competitivitatea economiei și capacitatea de creștere pe termen lung, arată studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS Viitorul.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, în 2023 valoarea producției create în Republica Moldova a fost de doar 9 dolari SUA pe oră, de 3,3 ori mai mică decât media regională, estimată la 30 USD/oră. Țări precum România (38 USD/oră), Grecia (42 USD/oră) sau Croația (44 USD/oră) depășesc de câteva ori performanța Moldovei.

Economiștii avertizează că modelul de competitivitate bazat pe forță de muncă ieftină s-a epuizat, iar tranziția spre o economie bazată pe eficiență și inovare este prea lentă. „Încetinirea creșterii economice, combinată cu deficitul de forță de muncă provocat de migrația tinerilor, a dus la epuizarea modelului economic tradițional”, se menționează în raport.

Deși investițiile străine directe au fost atrase în ultimii ani în special prin promisiunea costurilor mici ale muncii — în sectoare precum automotive și textile — aceste industrii aduc valoare adăugată redusă, depinzând de importuri de materii prime și exporturi de produse semifabricate.

În paralel, creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea, dar și emigrarea forței de muncă calificate, pun presiune pe companiile locale, care se confruntă cu o criză acută de personal.

Structura mediului antreprenorial contribuie și ea la stagnare. Din cele 63,8 mii de companii active în 2023, 87,7% sunt microîntreprinderi, cu cifră de afaceri sub 18 milioane lei și cel mult nouă angajați. Aceste firme, concentrate în agricultură și industrie ușoară, au capacități tehnologice și investiționale limitate, fiind vulnerabile la șocuri externe.

În plus, Republica Moldova a pierdut opt poziții în clasamentul Global Innovation Index 2024, coborând pe locul 68 din 133 de țări. Scorul arată o scădere a capacității de inovare, ceea ce confirmă dificultatea economiei moldovenești de a genera progres prin tehnologie și eficiență.

„Productivitatea muncii este esențială pentru creșterea nivelului de trai. Fără o creștere reală a valorii adăugate per angajat, nu putem vorbi despre o economie competitivă și sustenabilă”, concluzione IDIS Viitorul recomandă Guvernului să accelereze reformele structurale, să stimuleze investițiile în tehnologii moderne, educație și inovare și să reorienteze economia de la volum spre valoare.