Membrii CCI a RM în dialog cu Consiliul Concurenței

La data de 20 aprilie 2022, peste 30 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) au participat la un dialog cu Alexei Gherțescu, președinte al Consiliului Concurenței.

Sergiu Harea, președintele CCI a RM a ținut să menționeze, în cadrul ședinței, că mediul de afaceri atât pe perioada stării de urgență condiționată de pandemia COVID-19, cât și din cauza conflictului armat de la hotarele Republicii Moldova, se confruntă cu diverse provocări, inclusiv cu concurența neloială.

Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, actualmente activitatea instituției este focusată pe investigarea unor cazuri complexe dar și consolidarea capacităților instituționale.

Alexei Gherțescu a mai declarat, în cadrul dialogului, că atribuțiile largi ale Consiliului Concurenței nu sunt un mecanism pentru exercitarea presiunii asupra mediului de afaceri, ci un instrument necesar pentru asigurarea concurenței loiale și echitabile pe piață, scopul final fiind bunăstarea consumatorului.

Participanții evenimentului, membri ai CCI a RM care activează în domeniul agroindustrial, în sectorul energetic, în industria ușoară, au avut ocazia să comunice despre situațiile cu care se confruntă, solicitând implicarea mai activă a Consiliului Concurenței în soluționarea situațiilor de concurență neloială dar și avizarea proiectelor de acte normative cu impact asupra concurenței pe piață.

Propunerile și solicitările participanților vor fi transmise Consiliului Concurenței spre examinare.

Nota: dința a fost organizată pe platforma Comitetelor pentru Antreprenoriat Sectoriale: în Agricultură, Industrie și Prestării Serviciilor, care reprezintă un instrument eficient de facilitare a dialogul public- privat, de consultare cu membrii CCI a proiectelor de acte normative, politici de dezvoltare a sectoarelor economiei naționale și de dezbatere a altor subiecte de interes deosebit pentru mediul de afaceri. Regulamentele de activitate ale Comitetelor sunt accesibile pe pagina web a CCI a RM: http://chamber.md/sistemul-cameral/comitete-sectoriale/.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mediul de afaceri #CCI a RM #consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.