Metodă inedită folosită de hoții de bănci pentru un jaf. Au furat 35 de milioane de dolari

17 hoți de bănci au utilizat tehnologia „deep voice” pentru a jefui 35 de milioane de dolari de la o bancă din Emiratele Arabe. Infractorii au acționat destul de profesional încât au reușit să amăgească un angajat al băncii. Banii au fost transferați spre conturi bancare din întreaga lume. Pe acest caz a început o anchetă.

Potrivit informațiilor, infractorii au furat aproximativ 35 de milioane de dolari de la o bancă din Emiratele Arabe Unite cu ajutorul simulării vocale îmbunătățite de inteligența artificială, potrivit unui nou raport al Forbes.

Vocile „deepfaked” au fost folosite pentru a păcăli un angajat al băncii, făcându-l să creadă că înmânează banii în numele unei tranzacții comerciale legitime asociate cu banca.

Directorul băncii, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a primit un apel telefonic aparent normal. Persoana de la telefon pretindea că este directorul unei mari companii cu care managerul vorbise anterior și care suna exact ca ei, susține documentul judiciar. Acest lucru, asociat cu ceea ce părea a fi e-mailuri de la companie și avocatul acesteia, l-a convins pe managerul sucursalei că firma se afla în mijlocul unei mari afaceri în valoare de 35 de milioane de dolari. Ulterior, acesta a urmat ordinele celui care l-a sunat și a început să inițieze o serie de transferuri mari de bani de la companie către conturi noi. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o înșelătorie sofisticată, scrie Aleph News.

Tehnologia „deep voice” , devine o normalitate

Anchetatorii din Dubai au dezvăluit că escrocii au folosit tehnologia „deep voice” pentru a simula vocea directorului. Autoritățile cred că schema a implicat până la 17 persoane diferite și că banii furați au fost direcționați către o serie de conturi bancare împrăștiate pe tot globul. Două dintre aceste conturi se aflau la Centennial Bank din SUA și au primit aproximativ 400.000 de dolari, motiv pentru care cazul a ajuns acum în sistemul judiciar american. Anchetatorii din Emiratele Arabe Unite au contactat acum oficialii americani pentru a primi ajutor în cadrul investigației lor.

Este clar că tehnologia deepfake a devenit înspăimântător de bună în ultima vreme – uitați-vă doar la acele videoclipuri cu Tom Cruise. Unii oameni spun că astfel de legi ar crea mai multe probleme decât ar rezolva, în timp ce alții susțin că ar putea afecta libertatea de exprimare și libertatea de creație.

Oricum ar fi, se pare că este ceva ce ar trebui să ne dăm seama cât mai repede, înainte ca jafurile bancare false de mai multe milioane de dolari să devină noua normalitate.

#hoti #milioane de dolari #jaf #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.