Mileștii Mici suspectată că a poluat râul Ișnovăț cu amoniu și săruri

Întreprinderea de Stat „Combinatul de Vinuri de Calitate Mileştii Mici” este suspectată de deversarea apei uzate în râul Ișnovăț, raionul Ialoveni, fapt care a dus la contaminarea acestuia cu cantități excesive de amoniu și săruri. Deși conducerea vinăriei neagă acuzațiile, Dorin Poverjuc, directorul Agenției de Mediu, a confirmat că au fost detectate depășiri semnificative ale acestor substanțe în probele prelevate din apă.

Potrivit lui Poverjuc, dionii de amoniu au depășit limita admisă de 1,6 ori, iar sărurile solubile au fost depășite de 1,2 ori. Informația a fost transmisă Inspectoratului de Mediu, care urmează să investigheze cazul și să ia măsuri împotriva agentului economic responsabil de deversări. Organul de control care s-a deplasat la fața locului va evalua situația, va stabili prejudiciul cauzat și va propune măsuri pentru remedierea situației.

Incidentul a fost raportat pe 13 august de către Apă Canal, al cărei personal a descoperit că o Întreprindere de Stat a deversat ape uzate cu concentrații depășite direct într-o zonă forestieră. Apele uzate au ajuns ulterior în râul Ișnovăț printr-o conductă de canalizare, răspândind un miros insuportabil și contaminând mediul înconjurător. Poluarea a afectat aerul atmosferic și a ridicat îngrijorări cu privire la posibilele consecințe asupra sănătății oamenilor din zonă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milestii mici #poluare #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul naval continuă să joace un rol strategic în comerțul exterior al Republicii Moldova, însă datele pentru 2025 indică o consolidare la volume ridicate și o dependență tot mai accentuată de exportul de materie primă agricolă, arată analiza economistului Iurie Rija.

Volumul total al mărfurilor expediate pe cale navală, inclusiv export și tranzit, a ajuns în 2025 la 1 416 890 tone, realizate prin 576 nave. Nivelul este inferior recordului din 2024, când s-au înregistrat 1 502 189 tone și 781 nave, dar rămâne mult peste 2022, când totalul era de 992 235 tone. În doar trei ani, fluxul naval a crescut cu peste 420 mii tone. Economistul remarcă faptul că reducerea numărului de nave, concomitent cu un volum relativ apropiat de cel din 2024, indică încărcături medii mai mari per vas și o operare mai eficientă, astfel că 2025 nu este un an de boom, ci de stabilizare la un nivel înalt.

Structura exporturilor navale arată o concentrare fără precedent pe cereale. Din totalul de 1 416 890 tone, circa 1 245 528 tone reprezintă cereale, adică 88%, cea mai mare pondere din perioada analizată. În 2022 cerealele reprezentau aproximativ 650 mii tone, iar în 2023 circa 1,046 milioane tone, echivalentul a 71% din total, ponderea urcând la 82% în 2024. Potrivit analizei, dependența de materie primă agricolă devine tot mai evidentă.

Grâul rămâne principalul produs exportat pe cale navală. În 2025 au fost expediate 501 193 tone, sub vârful din 2024, dar mult peste nivelul modest din 2022. Grâul asigură aproximativ o treime din exportul naval. În același timp, floarea-soarelui iese puternic în evidență, cu 386 709 tone exportate în 2025, față de 210 751 tone în 2024 și 135 037 tone în 2022, ajungând la o pondere de 26% din total. În schimb, porumbul continuă să piardă teren de la an la an, coborând la 160 337 tone în 2025, după 394 527 tone în 2022.

O schimbare importantă semnalată de economist este diminuarea exportului de produse procesate. Dacă în 2023 produsele din prelucrarea cerealelor însumau 402 850 tone și reprezentau 27% din total, în 2025 acestea scad la 112 570 tone, adică doar 7%. Exporturile de ulei de floarea-soarelui coboară la 89 998 tone, iar șrotul de floarea-soarelui aproape dispare din statistici. Tendința conturată este că pe mare pleacă tot mai multă materie primă și tot mai puțină valoare adăugată.

Pe partea de import, anul 2025 marchează o expansiune clară. Volumul total al mărfurilor intrate pe cale navală ajunge la 1 197 892 tone, realizate prin 684 nave. Comparativ cu 2024, creșterea este de circa 15% la volum și peste 19% la numărul de nave, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Cea mai importantă contribuție la creștere o au fertilizanții, ale căror importuri au urcat la 200 146 tone, cu 37% mai mult decât în 2024, pe fondul unei cereri agricole puternice. Importurile de motorină au revenit și ele pe creștere, ajungând la 214 494 tone, iar categoria minereuri, cărbune și metal a urcat la 183 229 tone, reflectând o activitate mai dinamică în industrie și construcții. Materialele pentru construcții rămân dominante, cu 445 804 tone și o pondere de 37% din totalul importurilor navale.

Datele arată și o diferențiere tot mai clară între cele două porturi ale Republicii Moldova. Portul Internațional Liber Giurgiulești își consolidează poziția dominantă la export, cu 1 114 828 tone în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, în timp ce Portul Ungheni coboară la 302 062 tone, în scădere cu peste 40%, iar numărul navelor se înjumătățește. La importuri, Giurgiulești accelerează puternic până la 850 379 tone, în timp ce Ungheni înregistrează o creștere mai moderată, până la 347 513 tone.

În ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că anul 2025 confirmă consolidarea Giurgiuleștiului ca principal hub naval al Republicii Moldova și menținerea fluxurilor comerciale la un nivel ridicat. Totodată, tendința majoră care se conturează este accentuarea dependenței de exportul de materie primă agricolă, în paralel cu reducerea exporturilor cu valoare adăugată, evoluție care ridică semne de întrebare privind structura pe termen lung a comerțului exterior al țării.