Moldova este țara în care cash-ul bate cardul! Suntem în „clubul select” alături de Egipt, Kazahstan și Ucraina

Deși, în majoritatea țărilor, plata pe cale digitală este tot mai răspândită, ca de altfel și portofelele de pe telefonul mobil, numerarul rămâne cea mai răspândită formă de plată în Republica Moldova.

Extragerile numerarului de la bancomate de pe cardurile emise din băncile moldovenești au constituit 22 de miliarde de lei, cu 11,6% mai mult în trimestrul doi al anului față de trimestrul unu, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plățile cu cardul au însumat 14,5 miliarde de lei în trimestrul unu, cu 4% mai mult comparativ cu trimestrul unu.

În ceea ce extragerile de numerar de pe cardurile emise de băncile străine, suma se ridică la 1,7 miliarde de lei, iar plățile fără numerar – 2,5 miliarde de lei.

Republica Moldova este printre statele care utilizează în principal numerarul. Egiptul, Kazahstanul, Bulgaria și Ucraina se numără și ele printre primele cinci țări de pe listă, având în vedere că numerarul acoperă între 55% și 63% din tranzacții.

Prin contrast, în Norvegia, numai 3% din plăți se efectuează în numerar, după cum reiese din studiul celor de la Merchant Machine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #plati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.