Moldova este țara în care cash-ul bate cardul! Suntem în „clubul select” alături de Egipt, Kazahstan și Ucraina

Deși, în majoritatea țărilor, plata pe cale digitală este tot mai răspândită, ca de altfel și portofelele de pe telefonul mobil, numerarul rămâne cea mai răspândită formă de plată în Republica Moldova.

Extragerile numerarului de la bancomate de pe cardurile emise din băncile moldovenești au constituit 22 de miliarde de lei, cu 11,6% mai mult în trimestrul doi al anului față de trimestrul unu, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plățile cu cardul au însumat 14,5 miliarde de lei în trimestrul unu, cu 4% mai mult comparativ cu trimestrul unu.

În ceea ce extragerile de numerar de pe cardurile emise de băncile străine, suma se ridică la 1,7 miliarde de lei, iar plățile fără numerar – 2,5 miliarde de lei.

Republica Moldova este printre statele care utilizează în principal numerarul. Egiptul, Kazahstanul, Bulgaria și Ucraina se numără și ele printre primele cinci țări de pe listă, având în vedere că numerarul acoperă între 55% și 63% din tranzacții.

Prin contrast, în Norvegia, numai 3% din plăți se efectuează în numerar, după cum reiese din studiul celor de la Merchant Machine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #plati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA