Moldova este țara în care cash-ul bate cardul! Suntem în „clubul select” alături de Egipt, Kazahstan și Ucraina

05 Aug. 2023, 18:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
05 Aug. 2023, 18:36 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Deși, în majoritatea țărilor, plata pe cale digitală este tot mai răspândită, ca de altfel și portofelele de pe telefonul mobil, numerarul rămâne cea mai răspândită formă de plată în Republica Moldova.

Extragerile numerarului de la bancomate de pe cardurile emise din băncile moldovenești au constituit 22 de miliarde de lei, cu 11,6% mai mult în trimestrul doi al anului față de trimestrul unu, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plățile cu cardul au însumat 14,5 miliarde de lei în trimestrul unu, cu 4% mai mult comparativ cu trimestrul unu.

În ceea ce extragerile de numerar de pe cardurile emise de băncile străine, suma se ridică la 1,7 miliarde de lei, iar plățile fără numerar – 2,5 miliarde de lei.

Republica Moldova este printre statele care utilizează în principal numerarul. Egiptul, Kazahstanul, Bulgaria și Ucraina se numără și ele printre primele cinci țări de pe listă, având în vedere că numerarul acoperă între 55% și 63% din tranzacții.

Prin contrast, în Norvegia, numai 3% din plăți se efectuează în numerar, după cum reiese din studiul celor de la Merchant Machine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.