Moldova este țara în care cash-ul bate cardul! Suntem în „clubul select” alături de Egipt, Kazahstan și Ucraina

Deși, în majoritatea țărilor, plata pe cale digitală este tot mai răspândită, ca de altfel și portofelele de pe telefonul mobil, numerarul rămâne cea mai răspândită formă de plată în Republica Moldova.

Extragerile numerarului de la bancomate de pe cardurile emise din băncile moldovenești au constituit 22 de miliarde de lei, cu 11,6% mai mult în trimestrul doi al anului față de trimestrul unu, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Plățile cu cardul au însumat 14,5 miliarde de lei în trimestrul unu, cu 4% mai mult comparativ cu trimestrul unu.

În ceea ce extragerile de numerar de pe cardurile emise de băncile străine, suma se ridică la 1,7 miliarde de lei, iar plățile fără numerar – 2,5 miliarde de lei.

Republica Moldova este printre statele care utilizează în principal numerarul. Egiptul, Kazahstanul, Bulgaria și Ucraina se numără și ele printre primele cinci țări de pe listă, având în vedere că numerarul acoperă între 55% și 63% din tranzacții.

Prin contrast, în Norvegia, numai 3% din plăți se efectuează în numerar, după cum reiese din studiul celor de la Merchant Machine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carduri #plati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase. Documentul propune ca întreaga cotă de import de 3.000 de tone să fie alocată exclusiv operatorilor economici din industria prelucrătoare, cu excluderea intermediarilor.

Potrivit hotărârii, intervenția este motivată de riscul unor abuzuri din partea intermediarilor, care ar putea importa zahăr în numele procesatorilor și ulterior să aplice marje comerciale suplimentare, afectând competitivitatea producătorilor micro și mici și ducând la majorarea prețurilor produselor alimentare autohtone.

Autoritățile susțin că Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” și Camera Comerț și Industrie și au semnalat anterior riscuri legate de monopolizarea contingentului, lipsa trasabilității importurilor și dificultăți în monitorizarea utilizării reale a zahărului importat.

Proiectul prevede amendarea punctului 3 din hotărârea în vigoare, astfel încât doar procesatorii care importă și utilizează zahărul în nume propriu să poată beneficia de contingentul tarifar preferențial. Măsura are scopul de a preveni situația în care cantitatea integrală de 3.000 de tone ar putea fi valorificată încă de la începutul anului 2026 de un număr limitat de importatori mari, care dispun de capacități logistice și financiare superioare.

Potrivit statisticilor, consumul anual de zahăr diferă în funcție de dimensiunea procesatorilor: microîntreprinderile consumă, în medie, 3–12 tone/an, întreprinderile mici – 15–50 tone/an și utilizatorii industriali – 70–100 tone/an, în funcție de produs și sezon. Datele sunt comparabile cu cele din Uniunea Europeană, unde IMM-urile din sectorul alimentar consumă, de regulă, 12–60 tone de zahăr anual.

Hotărârea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar implementarea va reveni Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.