Moldova, invitată la masa marilor economii: UE îi deschide drumul spre comerț fără bariere

Consiliul Uniunii Europene a transmis astăzi, 25 septembrie 2025, decizia prin care Republica Moldova este invitată să adere la Convenția din 20 mai 1987 privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri.

Potrivit anunțului, începând cu 1 noiembrie 2025, țara noastră va putea deveni parte la acest instrument internațional prin depunerea Instrumentului de Aderare la Secretariatul General al Consiliului UE.

Reprezentanții autorităților de la Chișinău califică invitația drept un pas istoric pe calea integrării europene, care confirmă eforturile constante de modernizare și armonizare a legislației și practicilor vamale cu standardele comunitare.

„Această invitație reprezintă o recunoaștere la nivel european a parcursului de transformare prin care trece Serviciul Vamal. Este un moment de mândrie și responsabilitate, care demonstrează că putem construi o vamă modernă, europeană și orientată spre facilitarea comerțului. Este o reușită a echipei Serviciului Vamal și un câștig pentru toți operatorii economici din Republica Moldova”, a declarat Alexandru Iacub, directorul Serviciului Vamal.

Prin aderarea la Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, Republica Moldova va facilita un comerț mai rapid, transparent și competitiv, consolidându-și poziția pe harta economică a Europei și sporind atractivitatea pentru investitori și parteneri externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conventie #economie #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.