Motivele pentru care Maia Sandu vine în România. Președintele Moldovei va avea întâlniri la cel mai înalt nivel

Preşedintele Republlicii Moldova, Maia Sandu, face joi, 23 februarie, o vizită în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, şi va discuta cu oficialii de la Bucureşti despre situaţia de securitate din Republica Moldova şi despre aderarea la UE.
Vizita are loc cu o zi înainte de împlinirea unui an de la declanşarea conflictului armat din Ucraina.

”Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, merge joi, 23 februarie, în România la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis. Din delegaţia de la Chişinău face parte şi Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu, iar pe agendă sunt prevăzute întrevederi şi cu alţi oficiali români”, a transmis Preşedinţia Republicii Moldova, într-un comunicat de presă.

Instituţia a menţionat că Maia Sandu va discuta, la Bucureşti, despre cooperarea bilaterală, situaţia de securitate a ţării şi despre aderarea la Uniunea Europeană.
Potrivit anunţurilor oficiale de la Bucureşti, Maia Sandu va fi primită de către preşedintele Klaus Iohannis şi de către premierul Nicolae Ciucă.

Vizita are loc cu o zi înainte de împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar şi la o zi după summitul B9 de la Varşovia.

Liderii europeni, dar şi preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au transmis susţinerea pentru Maia Sandu şi Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #vizita #București

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.