Nenorocirea licențierii importului de floarea soarelui! Madan: Ne „protejăm” piața până murim cu toții

Suspendarea activității la cea mai mare fabrică, Floarea Sorelui de producere a uleiului din țară, a dus la intrarea în șomaj tehnic a peste o mie de persoane, a comentat economistul Stas Madan recenta suspendare a activității producătorului de ulei. Economistul a subliniat că această decizie vine ca rezultat al unor factori precum necunoașterea, amatorismul și deciziile proaste la nivelul conducerii.

Madan a evidențiat că la începutul lunii februarie 2024, prețul oferit de fabrică pentru floarea-soarelui era cu 8% mai mare decât în prezent, ajungând la peste 7.300 de lei pentru o tonă. În acel moment, expertul Iurie Rija îi sfătuia pe agricultori să vândă recolta de floarea-soarelui, deoarece prețul era avantajos, depășind cel de pe piață.

Economistul a criticat mecanismul de licențiere adoptat de Ministerul Agriculturii, menit să permită companiilor să importe floarea-soarelui. Conform acestuia, cerința ca companiile să aibă un CONTRACT de import este o măsură ridicolă, dat fiind că acestea nu au certitudinea că demersul lor va fi acceptat.

„Pe scurt, ne ‘protejăm’ piața până murim cu toții”, a concluzionat Madan, subliniind că politicile și deciziile neinspirate pot avea consecințe grave asupra economiei și a populației.

Comisia sitauții excepționale a decis prelungirea măsurii pe un termen de 3 luni a importul grâului, porumbului și a semințelor de floarea-soarelui în Republica Moldova în baza unei licențe, în vederea menținerii pe piața internă a unui preț sustenabil din punct de vedere economic al produselor cerealiere autohtone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mada #ulei #fabrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.